Interviu: „Mai avem nevoie de mulți ani pentru a face trecerea de la târguială la responsabilitate“

Cea mai mare problemă în reciclarea deșeurilor electrice și electronice rămâne în continuare colectarea acestora, în condițiile în care programelor de tip „Rabla la electrocasnice“ nu au făcut altceva decât să dezechilibreze și mai mult piața colectării, inducând în mentalitatea colectivă ideea că deșeurile electrice au o valoare care poate fi recuperată cumva de utilizatorul final. De aceea, campaniile de educare și conștientizare pentru susținerea ideii de responsabilitate față de mediu sunt acum mai mult decât necesare.  Un interviu acordat de Roxana Puia, director de marketing ENVIRON despre „România Reciclează”  pentru revista Ecologic.

ecologic: Cum şi când a apărut campania „România Reciclează“?

Roxana Puia, directorul de marketing al Asociației ENVIRON: „România Reciclează“ a luat naștere în vara anului 2018 din dorința nostră de a le oferi cetățenilor informații și soluții concrete pentru a se debarasa responsabil de echipamentele electrice vechi sau stricate. Un al doilea obiectiv, la fel de important, a fost consolidarea parteneriatelor cu autoritățile publice locale, entități care joacă un rol cheie în crearea sistemului funcțional de colectare pentru aceste deșeuri periculoase.

ecologic: Ce este mai important în această campanie marca Environ? Cantităţile colectate sau educarea cetăţenilor cu privire la reciclarea aparaturii vechi?

Roxana Puia: Programul „România Reciclează“ face parte dintr-o strategie mai amplă a Asociației ENVIRON. În ultimii cinci ani am încercat să dezvoltăm și să întărim parteneriatele cu autoritățile locale, pornind de la premisa că atunci când acestea se implică, cetățenii sunt mai predispuși să acționeze. Insistând an de an pe subiectul responsabilității, am reușit să strecurăm pe agenda publică subiectul reciclării și să continuăm dialogul mai ușor de la o ediție la alta.

Din păcate, atunci când tragem linie, cantitățile rezultate în urma colectării nu sunt atât de semnificative pentru îndeplinirea țintei pe care o avem de atins, deci motivația noastră rămâne educarea cetățenilor.

Atașamentul consumatorilor români față de echipamentele electrice este deja cunoscut: se despart cu mare greutate de aparatura veche sau defectă, preferă fie să o dăruiască, fie să o vândă pe site-urile second-hand ori pur și simplu să o depoziteze în casă. Aici încercăm să schimbăm lucrurile.

ecologic: Sunteţi acum la a câta ediţie?

Roxana Puia: Aceasta este a opta ediție pe care o organizăm, am început cu 2 ediții, de primăvară și de toamnă, însă ulterior am decis să avem câte o singură campanie anuală.

ecologic: Ce aţi învăţat din ediţiile precedente? Sesizați o schimbare de mentalitate la nivelul cetățenilor referitoare la importanța reciclării?

Roxana Puia: Am învățat că atunci când recompensezi un act civic normal (cum e și actul de a preda un electrocasnic defect la reciclat) nu reușești să și educi. Oamenii se bucură, dar nu înțeleg motivul din spate, iar data viitoare au așteptarea de a primi iarăși ceva la schimb – așa că păstrează mașini de spălat defecte sau stau cu frigiderul stricat în gospodărie așteptându-și „premiul“. Această mentalitate vine din atitudinea superficială față de tot ceea ce înseamnă procesul reciclării, dar și din dezinteres sau lipsă de informare.

Am spus în multe rânduri că schimbarea de mentalitate se va produce atunci când vom înțelege că este important să reciclăm din convingere și nu pentru că cineva urmează să ne premieze. În ediția de anul trecut am abordat lucrurile cu idealism, înlocuind recompensele materiale cu unele de ordin mai degrabă moral (ateliere educaționale pentru copii, workshop-uri, jocuri eco-educative). Din nefericire pentru noi și pentru România, în general, ne-am lovit de târguieli, nemulțumiri, deșeuri retrase și replici precum „Decât să vi le dau pe degeaba mai bine le arunc“. Așadar ne-am confruntat și cu o scădere drastică a numărului de deșeuri colectate din localități de unde altădată ne întorceam cu mașinile încărcate.

Concluzia este că mai avem nevoie de mulți ani pentru a face trecerea de la târguială la responsabilitate.

ecologic: Cum se desfăşoară anul acesta campania? Îi recompensaţi pe cei care aduc deşeuri?

Roxana Puia: Am revenit la o formă de premiere, dar una simbolică, altminteri „România Reciclează“ nu ar mai fi fost deloc despre strângerea de DEEE-uri. Susținem în continuare că reciclarea pornește din convingere și nu este un gest condiționat de premii. Dar pentru că avem nevoie de recompense imediate până când vom vedea rezultatele pe termen lung ale obiceiurile sănătoase, am ales să oferim câteva premii (tot aparate electrice), prin trageri la sorți, în localitățile în care se colectează cele mai mari cantități.

ecologic: După părerea dumneavoastră, colectarea DEEE se face acum mai uşor sau mai greu decât în urmă cu, să spunem, cinci ani?

Roxana Puia: Deși suntem departe de un sistem de colectare funcțional și coerent, observăm că numărul oamenilor conștienți de acest subiect a crescut. Au contat acțiunile de comunicare, dezvoltarea infrastructurii prin retaileri, conferințele, valul evenimentelor centrate pe „sustenabilitate“, campaniile guvernamentale cum a fost și „Reciclăm în România“. Fiecare astfel de acțiune a contribuit pe un anumit segment de public cu mesaje despre importanța colectării selective, iar DEEE-urile au primit frecvent un spațiu în discursul public din cauza riscurilor pe care le poartă.

În ultimii trei ani, ENVIRON s-a dedicat unui public mai educat, mai elevat, creând un alt gen de campanii, mai creative și prin care ne-am propus efectiv să generăm o schimbare de mindset. Însă „România Reciclează“ este un program pe care ni l-am asumat și o responsabilitate pe care o avem atât legal, cât și moral.

ecologic: Colectarea informală a rămas o problemă?

Roxana Puia: În România anului 2023 încă avem această problemă și este important să o recunoaștem și să vorbim despre ea. La colțurile străzilor se aude în continuare „fiare vechi cumpărăm“, iar „schimbul“ se petrece fără sfială, astfel că o mare parte din DEEE-uri care sunt strânse ajung la bine-cunoscutele centre de fier vechi.

Ce urmează apoi, cum sunt dezmembrate sau distruse aceste deșeuri pentru a recupera fierul sau materialele valoaroase, este din nou o problemă. Componentele aruncate pe câmpuri sau arse sunt o reală amenințare pentru mediu și populație, iar soluția pentru a descuraja acest gen de practici ține, din nou, de infrastructură.

România se numără printre puținele țări în care deșeurile electrice reprezintă o marfă liber tranzacționabilă atât de către cei care le generează, cât și de cei care le colectează.

ecologic: Există diferenţe pe regiuni ale ţării? Zone în care acest tip de colectare nu este permis şi altele în care este?

Roxana Puia: Infrastructura nu e distribuită unitar, iar acest lucru generează diferențe considerabile.

Noi am avut rezultate mai bune în mediul rural în timpul campaniei „România Reciclează“, probabil și pentru că persoanele din mediul urban au mai puțin spațiu de depozitare decât cei din rural. Dacă ar fi să ne imaginăm un „circuit al DEEE-urilor în natură“, am observa că înainte de a fi duse la un punct de colectare, ele „trec pe la țară“ în speranța că cineva le va mai găsi o întrebuințare.

Cei de la oraș au acces mai facil la alte soluții, de exemplu retail ori salubrizator, pentru gestionarea DEEE. De-a lungul timpului, cele mai mari cantități s-au strâns în localități precum Bălești (Gorj), Berceni (Prahova), Videle (Teleorman) – câte 9 tone per ediție, Hârșova (Constanța) – 7 tone, Mizil (Prahova) – 4 tone și Bălan (Harghita) – 3 tone.

ecologic: Cât de dificilă este pentru un OTR îndeplinirea obiectivelor de reciclare fără a putea fi acuzat de faptul că a lucrat cu un agent economic autorizat dar care are alte probleme?

Roxana Puia: În lipsa unor standarde legale, încercăm să punem în aplicare procedura noastră internă de verificare atentă a operatorilor cu care colaborăm și să ne asigurăm că sunt respectate toate cerințele legale și standardele de mediu. Facem inspecții periodice și audituri anuale pentru a ne asigura că întregul proces de colectare și reciclare este conform. Anul acesta chiar am extins echipa departamentului de logistică care se ocupă de verificarea documentelor de trasabilitate și vor asigura și raportarea în SIATD care sperăm că va aduce puțin mai multă siguranță și încredere.

Publicat pe: https://ecologic.rec.ro/roxana-puia-mai-avem-nevoie-de-multi-ani-pentru-a-face-trecerea-de-la-targuiala-la-responsabilitate/