Pe 19 iunie 2026, România marchează Ziua Depășirii naționale, adică momentul în care țara noastră va fi a consumat deja tot ceea ce ecosistemele planetei pot regenera timp de 12 luni. Cu alte cuvinte, tot ceea ce vom consuma în a doua jumătate a anului, hrană, energie, materii prime, se va face pe seama resurselor alocate generațiilor viitoare. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care în așa numitele „sertare invizibile” din majoritatea gospodăriilor se află deșeuri electrice de mici dimensiuni care conțin cantități importante de materiale critice.
România marchează Ziua Depășirii cu sertarele pline de materii prime critice
Problema materialelor critice conținute în deșeurile electrice este în acest moment o preocupare majoră la nivel european. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1116, intrat în vigoare pe 27 mai 2026, stabilește lista produselor, componentelor și fluxurilor de deșeuri cu potențial relevant de valorificare a materiilor prime critice și obligă statele membre să adopte programe naționale de circularitate.
Pe listă se regăsesc bateriile (materiale catodice și anodice, sisteme de management), echipamentele electrice și electronice (magneți permanenți, plăci cu circuite imprimate, cabluri, celule fotovoltaice), turbinele eoliene și infrastructura aferentă sau vehiculele electrice (motoare de tracțiune, convertoare, cablaje principale).
Pe fondul crizei de resurse, „sertarele invizibile” din gospodării ascund multe resurse care putea fi valorificate. Potrivit Raportului FutuRaM (Future Availability of Secondary Raw Materials), publicat de Comisia Europeană, în 2022 Europa a generat 10,7 milioane de tone de deșeuri electrice și electronice (DEEE), care conțineau aproximativ 1 milion de tone de materii prime critice: cupru, aluminiu, cobalt, neodim, paladiu, tungsten.
Doar 54% au fost însă colectate și tratate corespunzător, ducând la recuperarea a 162.000 tone de cupru, 208.000 tone de aluminiu, 12.000 tone de siliciu, 1.000 tone de tungsten și 2 tone de paladiu. Restul de 46%, adică aproximativ 5 milioane de tone, nu a intrat niciodată în circuitul de reciclare. Până în 2050, volumul total de DEEE este estimat să ajungă la 19 milioane de tone, alimentat mai ales de explozia panourilor fotovoltaice și a echipamentelor mari.
Roxana Puia: „De Ziua Depășirii, să vorbim nu doar despre cât consumăm, ci și despre cât aruncăm întâmplător sau păstrăm inutil”
Cu alte cuvinte, spune Roxana Puia, Director de Comunicare al Asociației Environ, „telefonul vechi din sertarul fiecăruia dintre noi conține materiale pe care Europa le-a catalogat oficial ca strategice pentru tranziția verde și digitală”, care propune ca „de Ziua Depășirii, să vorbim nu doar despre cât consumăm, ci și despre cât aruncăm întâmplător sau păstrăm inutil”.
Pentru a aduce argumente în această discuție, Asociația Environ a realizat un Barometru potrivit căruia 92% dintre români ar preda toate deșeurile electrice și electronice din casă în mai puțin de 30 de zile dacă procesul ar fi la fel de simplu ca returnarea unui colet.
„Problema nu este neapărat lipsa de voință, ci lipsa de conveniență și de încredere. Oamenii au nevoie de puncte de colectare situate în proximitate, un proces simplu și de o comunicare transparentă cu privire la traseul echipamentelor colectate.”, mai spune Roxana Puia.
Același Barometru Environ 2026 mai arată că în 8 din 10 gospodării se află uitate echipamente vechi sau defecte, în special telefoane mobile (86%) și cabluri/încărcătoare (74%). Sunt trei motive pentru care românii alimentează „sertarul invizibil”: 37% cred că obiectele respective le vor mai trebui, 35% nu știu unde să le ducă, iar 34% așteaptă o campanie de reciclare sau un voucher.
Telefonul mobil este dispozitivul față de care românii au cel mai mare atașament: 58% dintre deținătorii de telefoane mobile vechi le păstrează atunci când le înlocuiesc cu unul nou și doar 16% le reciclează. În același tip, 1 român din 5 (21%) recunoaște că a aruncat cel puțin un obiect electric la gunoiul menajer în ultimele 12 luni, cei mai mulți dintre aceștia fiind tineri de 18-39 de ani, cu venituri peste medie, în vreme ce seniorii (55-65 ani) sunt cei mai receptivi la facilitatea ridicării la domiciliu. Aceste date demonstrează că nici puterea de cumpărare, nici expunerea la tehnologie nu generează automat comportament responsabil.
Practic, ceea ce agravează această situație este neîncrederea: doar 3 din 10 respondenți au încredere că DEEE-urile colectate sunt reciclate corect, iar 46% se gândesc frecvent că „oricum totul ajunge la groapa de gunoi“. În sfârșit, 63% dintre români ar recicla dacă ar fi motivați de un voucher sau o reducere la achiziția unui produs nou, 57% și-ar dori ridicarea gratuită de acasă și 1 din 3 spun că bariera principală rămâne distanța față de punctul de colectare și lipsa de informare, mai arată Barometrul Environ 2026.
Acesta este contextul în care România marchează Ziua Depășirii pe 19 iunie. La nivel global, Ziua Depășirii 2026 va fi pe 30 iulie și este calculată de Global Footprint Network pe baza a doi indicatori: biocapacitatea Terrei (cât pot regenera ecosistemele într-un an) și amprenta ecologică a fiecărei populații (cât consumă). Cele mai responsabile țări din 2026 sunt Honduras (Ziua Depășirii pe 27 noiembrie), Cambodgia (25 noiembrie), Ecuador (12 noiembrie), Nicaragua (6 noiembrie), Tunisia (5 noiembrie), iar cele mai „îndatorate“: Qatar (4 februarie), Luxemburg (17 februarie), Singapore (23 februarie).
