Eficienta resurselor din Romania este scazuta, economia circulara subdezvoltata, in timp ce nivelurile de reciclare si compostare se afla mult sub media europeana, se arata intr-un raport al Comisiei Europene de evaluare a punerii in aplicare a politicilor Uniunii Europene de mediu in statele membre.

"Tranzitia economiilor de la o structura lineara la una circulara ofera oportunitatea de a le reinventa si de a le face mai durabile si competitive. Astfel, putem stimula investitiile si putem aduce beneficii atat pe termen scurt, cat si pe termen lung pentru economie, mediu si cetateni. Eficienta resurselor din Romania este scazuta, iar economia circulara este subdezvoltata. In 2015, 'productivitatea resurselor' a fost una dintre cele mai scazute din UE, inregistrand 0,31 euro/kg fata de media Uniunii 2 euro/kg. Romania inca nu a adoptat un program de politici nationale pentru o economie circulara, cu toate ca are cateva initiative care vin in sprijinul tranzitiei spre o economie circulara", se mentioneaza in document.

Potrivit raportului, Romania are niveluri de reciclare si compostare foarte scazute, respectiv 16%, fata de media europeana de 44%, precum si rate ridicate de depozitare a deseurilor.

In ceea ce priveste starea de conservare a speciilor protejate, documentul Comisiei Europene precizeaza ca aceasta este inadecvata in 67,19% dintre cazuri, favorabila in proportie de 19%, necunoscuta (8,42%) si, nu in ultimul rand, nefavorabila (5%).

La capitolul "Calitatea aerului" se menționeaza ca, in Romania, "emisiile de poluanti atmosferici din Romania au scazut semnificativ" si "se incadreaza on plafoanele nationale de emisie aplicabile in prezent".

"Aceste tendinte trebuie sa continue daca se doreste ca Romania sa se conformeze si in ceea ce priveste calitatea aerului. In acelasi timp, calitatea aerului din Romania continua sa fie un motiv de ingrijorare. Agentia Europeana de Mediu a estimat ca, in 2013, numeroase decese premature au fost asociate concentratiilor de particulele atmosferice in suspensie, de ozon si oxizi de azot. Acest lucru este cauzat si de depasirile standardelor UE privind calitatea aerului. Romania trebuie sa-si intensifice eforturile in vederea indeplinirii standardelor UE privind calitatea aerului", atentioneaza forul european.

Cu toate acestea, raportul CE arată că Romania beneficiaza de o serie de oportunitati pentru a-si Indeplini angajamentele, cum ar fi "eliminarea obstacolelor din calea absorbtiei adecvate si focalizarea fondurilor UE, dar si utilizarea urmatorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a imbunatati retelele de monitorizare si metodele de evaluare a starii apelor".

"Raportul lansat astăzi de Comisia Europeană relevă elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României. Avem obligația de a implementa legislația UE în domeniul deșeurilor și apelor urbane reziduale pentru a ne îndeplini obiectivele asumate la nivel european. Autoritățile și agențiile implicate trebuie coordonate eficient, iar capacitatea lor administrativă crescută pentru a face față acestor provocări. Implementarea legislației UE pentru protecția mediului creează oportunitatea dezvoltării unor noi industrii în România. Fie că e vorba de reciclare, gestionarea apelor, protecția mediului și a biodiversității, toate acestea, guvernate inteligent pot aduce creștere economică și crea locuri de muncă, pe lângă beneficiile evidente asupra sănătății populației și standardelor de viață", este de părere Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, în Parlamentul European.

Recent, ministrul Mediului, Daniel Constantin, declara că România are o problemă foarte gravă pe domeniul deșeurilor, iar Comisia Europeană (CE) ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), în februarie — martie, pentru că nu am închis toate depozitele de deșeuri neconforme.

"România are o problemă foarte gravă în domeniul deșeurilor. Din 65 de depozite, mai avem 20 care nu sunt închise, toate termenele fiind depășite demult. În privința situației celor 20 de depozite de deșeuri, trebuie să găsim o sursă de finanțare din bugetul de stat pentru a face acest lucru. În februarie — martie, Comisia Europeană ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiție, iar amenzile nu sunt de neglijat, de ordinul miilor de euro pe zi", a spus Constantin, în timpul audierilor pentru buget din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Pe de altă parte, ministrul Mediului a precizat că România trebuie să aibă și o Rețea de Monitorizare a Aerului, "pentru că altfel nu putem măsura calitatea aerului".

România a negociat 36 de condiționalități, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.

In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania are de indeplinit, pana in 2020, conform directivelor europene, urmatoarele obiective: minimum 50% rata de reutilizare si reciclare din masa totala a cantitatilor de deseuri (hartie, metal, plastic si sticla), minimum 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 40% din totalul pus pe piata și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

România are termen până la finalul anului 2017 să închidă gropile de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deșeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancțiuni din partea forului european.

Sanctiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român si Comisia Europeana (CE) se judeca la Curtea Europeana de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.

Sursa : Agerpres