Semnalele sunt ca fenomenul defrisarilor s-a diminuat, numai prin radarul padurilor am avut cateva mii de apeluri ale oamenilor si 25% s-au dovedit transport ilegal. Suntem pe traseu, dar rezultate spectaculoase nu veti vedea anul acesta, punem bazele si sper ca impactul sa fie mare in anii care vin, afirma ministrul Mediului, Cristiana Pasca Palmer.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Ministrul Mediului a explicat ca o mare problema este reimpadurirea zonelor defrisate la ras pentru ca este vorba despre terenuri private: "Statul ar putea face impaduriri mai multe, dar nu te poti duce fortat peste terenul omului. Ne-am gandit cum se poate face impadurire fortata".

Ministrul Mediului a vorbit si despre realizarile sale in primele 6 luni de mandat: "Exista rezistenta la schimbare in sistem, pentru ca eu am adus un alt stil de management".

Sunteti, teoretic cel putin, la mijlocul mandatului. Cat ati reusit din ce v-ati propus?

Destul de multe lucruri, poate chiar mai bine decat m-as fi asteptat, si mai am multe de facut. Cand am venit acum 6 luni, stiind ca mandatul e de un an de zile si gasind foarte multe probleme, mi-am propus trei prioritati: domeniul forestier, biodiversitatea si o tema complet noua - stimularea tranzitiei catre economia verde. Pe toate trei am avut un plan de actiuni clare, cu termene si ma bucur sa vad ca apar rezultatele muncii de constructie.
Sa le luam pe rand, ce ati reusit in domeniul biodiversitatii?

Romania avea prin tratatul de aderare la UE un target de suprafata care sa fie sub o forma sau alta arie protejata. UE a alocat in ultimii ani aproape 200 de milioane de euro pentru planuri de management pentru 240 de arii protejate.

Cand am venit la minister, marea majoritate nu erau finalizate, desi ar fi trebuit finalizate pana la sfarsitul anului trecut, altfel se pierdeau 200 de milioane de euro. Printr-un efort enorm si cu un pic de intelegere de la CE, acum finalizam toate planurile si salvam 200 de milioane de euro.

In momentul acesta, 25% din suprafata tarii este sub protectie, dar de-a lungul anilor felul in care s-au stabilit limitele ariilor protejate nu a fost bine corelat cu cadastrul, exista o mare neconcordata pe limite si asta are inclusiv consecinte economice. Si atunci ne-am propus sa cream o institutie speciala care sa gestioneze patrimoniul natural, o agentie nationala a ariilor protejate.

S-a facut legea, a fost adoptata si acum stam cu picioarele mai ferm pe pamant si vom avea pana la finalul mandatului bazele acestei institutii.

Si tot din zona biodiversitatii este declararea parcului Vacaresti ca zona protejata, primul parc urban din Europa continentala.

Alta prioritate ati spus ca sunt padurile. O zona foarte sensibila, de altfel. Ce ati facut concret pentru a domoli macar defrisarile?

In primul rand, am incercat sa identificam care sunt cele mai mari probleme si sa venim cu un pachet de masuri pentru a rezolva prioritatile. Nu ne-am propus ca in acest an de mandat sa oprim complet taierile ilegale sau defrisarile, ci sa construim un sistem care sa faca imposibile aceste lucruri.

Ce ati construit?

Unul dintre motivele pentru care se intampla aceste lucruri este lipsa controlului, a pazei suficiente. Am venit cu un pachet de intarire a controlului, adica a garzilor forestiere, care au obligatia sa se ocupe cu astfel de lucruri.

Aceste garzi sunt 9 entitati regionale cu independenta juridica, care nu aveau un sistem de raportare centrala, astfel incat ministerul sa inteleaga ce se intampla in tara, nu existau proceduri comune.

Am reorganizat ministerul, astfel incat sa constituim un departament de control silvic si cinegetic, sa ii subordonam toate garzile forestiere ca sa existe coeziune, se angajeaza 160 de persoane noi in sistemul garzilor forestiere pe criterii foarte riguroase pe care le stabilim noi.

Ati inceput sa angajati?

Au inceput concursurile. Dar masurile noi sunt incluse intr-o lege a garzilor forestiere, blocata in Parlament din diverse motive. N-am stat dupa ea, am mers cum am putut pe actuala legislatie. Am pornit concursurile, am discutat cu fiecare garda in parte si am stabilit niste proceduri unitare.

Eu sper ca legea va trece anul acesta. In acelasi spirit, am lucrat sa dublam sanctiunile din legea contraventiilor silvice. Din pacate, si aceasta lege e blocata in Parlament.

O masura de constructie care va avea cel mai mare impact pe termen lung si care ar putea opri acest fenomen este toata partea informatica. Exista un sistem informatic de urmarire a trasabilitatii lemnului, de la locul unde e taiat.

Radarul padurilor?

Radarul poate fi folosit de cetateni, daca vor sa se intereseze despre un transport de lemn pe care il vad pe drum este legal sau nu. El trebuie imbunatatit in sensul ca in momentul acesta oamenilor li se spune daca transportul e sau nu legal, dar mai departe nu stiu ce se intampla.

Noi lucram sa dezvoltam o aplicatie care sa poata fi pusa pe mobil si intr-o saptamana-doua vom avea deja pilotul pe care sa-l testam.

Dar radarul padurilor este doar o componenta. Mai importanta e urmarirea prin satelit, coordonarea tuturor bazelor de date, astfel incat in orice moment sa stim ce merge pe drum, ce e legal, ce nu, de unde a fost taiat.

Nu stiu daca le vom finaliza pe toate anul acesta, doar o mare parte din energie s-a concentrat pe dezvoltarea acestor sisteme.

Ati remarcat in teren o diminuare a fenomenului?

Evaluarea se face prin inventarul forestier national, un raport elaborat o data la 4 ani printr-o metodologie riguroasa. Adica se merge in teren, se urmareste aproape fiecare copacel in parte. Primul ciclu a fost 2008-2012 si au reiesit cifre care au ingrozit opinia publica, pentru ca s-a taiat foarte mult la ras.

Acum se incheie cel de-al doilea ciclu 2012-2016 si colectam. Fara rigurozitate statistica, semnalele sunt ca s-a mai stopat fenomenul. Numai prin radarul padurilor am avut cateva mii de apeluri ale oamenilor si 25% s-au dovedit transport ilegal.

Avem sistemul de trasabilitate care, chiar daca nu e complet, a pus o oarecare ordine in sistem. Suntem pe traseu, dar rezultate spectaculoase nu veti vedea anul acesta, punem bazele si sper ca impactul sa fie mare in anii care vin.

Pot sa va spun si de ce se intampla lucrurile acestea. Romania are aproape 27% din teritoriu padure. Jumatate sunt inca paduri de stat, gestionate de Romsilva, jumatate sunt paduri private. Cele mai mari taieri ilegale s-au intamplat in padurile private. Padurile de stat sunt cu mult mai bine gestionate in pofida problemelor, a coruptiei din sistem.

Si care este explicatia?

Simpla. Padurile private au fost retrocedate, de multe ori cei care le-au primit inapoi le-au vandut unor agenti economici care le-au taiat, au valorificat lemnul si au plecat. Aproape 400 de mii de ha in Romania sunt impartite in proprietati mici sub 30 de ha.

Prin lege, oamenii sunt obligati sa asigure paza pentru aceste paduri si statul e obligat sa ii compenseze. Dar statul nu a facut compensari pentru acest sistem de paza si oamenii nu au capacitatea sa isi protejeze padurea.

Sunt chestiuni legislative si financiare de reparat.

Raul e facut, pe langa prevenirea extinderii lui, e necesara cred si repararea, adica reimpaduririle. Cat ati reusit sa reimpaduriti pana acum?

Anul acesta s-au impadurit aproape 4 mii de ha, iar pe 10 mii de ha au fost facute lucrari care asigura regenerarea naturala a padurii. Dar din nou avem o problema in padurile private, unde prin lege proprietarul are obligatia ca in termen de doi ani de la taiere sa replanteze. Dar in multe zone nici nu se stie cine sunt proprietarii sau cine a taiat.

In Maramures am vazut o zona taiata complet la ras in 2009-2010, nu se mai poate face regenerare naturala, dar nu se stie al cui e terenul.

Care e situatia de la Romsilava?

Spre bine. Am incercat si acolo sa demarez o reforma institutionala pe criterii de transparenta, profesionalim, de competenta si integritate. Am demis CA si noul CA, selectat pe criterii riguroase, a demarat procedura de selectie a unui nou director general pe legea de guvernare corporatista.

Noul CA si-a luat foarte in serios rolul, a muncit enorm la criterii si procedura care este transparenta, raportul final e pe site-ul Romsilva si speram ca noua conducere a regiei va trece la o reformare interna, astfel incat Romsilva sa redevina o institutie performanta, nu doar din punct de vedere economic.

Vor fi indicatori de performanta pentru noua conducere atat criterii economice, dar si sociale, si legate de functia de conservare a padurii. CA si directorul general au mandate de 4 ani, eu sper ca ei sa ramana si lucrurile sa mearga mai departe.

Ni s-a spus din interiorul regiei ca in toata istoria ei de peste 20 de ani nu a existat niciodata un concurs atat de riguros si transparent pentru management. Am vrut sa fie un semnal, pentru ca am schimbat conducerile la toate institutiile din subordine, unde am incercat sa aduc oameni competenti si integri.

Ce inseamna Green Economy concret pentru Romania?

Mediul trebuie sa fie in centrul filosofiei de dezvoltare si trebuie privit ca o oportunitate de dezvoltare, nu ca o bariera. Si avem multe lucruri concrete.

De la Fondul de Mediu am deschis cateva linii noi de finantare pentru stimularea economiei verzi prin crearea unei piete.

Pe partea auto, este programul Rabla, la care anul acesta am adaugat Rabla plus, pentru a stimula achizitia de masini electrice, infrastructura electrica pentru aceste masini si pas cu pas sa cream tranzitia catre transportul electric hibrid.

Pe sectorul cladirilor verzi, a existat Casa Verde in 2011, pentru inlocuirea sistemelor de incalzire, si vom avea o Casa Verde plus prin care sa finantam si materiale de contructie ecologice, acoperisuri verzi, terase verzi. Sunt proiecte pilot.

Avem un program de eco-antreprenoriat pentru a stimula afaceri verzi, legate de Casa Verde, de Rabla si un program de deseuri, care nu a existat pana acum, prin care incercam sa stimulam magazine cu zero deseuri si ecoparcuri, unde oamenii pot aduce obiecte pe care nu le mai folosesc, sunt reconditionate si vandute la o suma modica.

Toate creeaza o cerere si prin acest program stimulam crearea de afaceri pentru aceasta cerere.

Rabla si Rabla plus sunt deja lansate. Casa Verde - Casa Verde plus va fi urmatorul care se va lansa in iulie probabil, iar la celelalte se lucreaza. Mi-am propus ca pana la final de iulie sa reusim sa iesim cu toate.

Care sunt cele mai agresive forme de poluare pe care le suporta romanii?

Exista poluarea aerului din zonele urbane, cauzata de traficul intens si de reminescentele fostei industrii extractive miniere: iazuri de decantare, haldele de steril, unde sunt depozitate ape toxice. O mica parte sunt ecologizate, pentru restul se asteapta finantare. Sunt investitii foarte mari de facut, insa de la bugetul de stat e foarte greu de sustinut.

Fonduri europene?

Mare parte din aceste iazuri sunt in administrarea companiei Conversmin in subordinea Ministerului Economiei. Noi lucram cu colegii din acest minister, e tot ce putem face. Sa vedem impreuna cum putem ajuta sa se scrie proiecte si sa se gaseasca resursele, dar mai mult nu, pentru ca nu avem parghiile necesare.

A existat recent un frison de panica: vin deseurile italienilor peste noi. Care este situatia reala?

Romania nu va accepta sub nicio forma niciun fel de transport de deseuri care sa fie depozitate spre eliminare. Noi avem atatea probleme cu desurile in tara, nu avem sisteme functionale, sunt multe probleme cu gropile de gunoi, abia ne descurcam cu ce avem. Sunt judete depasite si se roaga de alte judete sa li se accepte deseurile.

Prin lege, fie importatorul, fie autoritatile din tara exportatoare trebuie sa notifice autoritatile romane ca urmeaza sa se intample acest lucru. Autoritatea pentru protectia mediului nu a primit nicio notificare.

Exista deseuri care sa fie valorificate, sa intre in circuitul de reciclare, dar orice firma care ar vrea sa se foloseasca de vreo chichita birocratica si sa prezinte drept valorificabil un deseu care nu poate valorificat nu are ce sa caute aici.

Am trimis Garda de Mediu sa controleze firma respectiva, astept raportul de control si am informat toate autoritatile la frontiera sa fie foarte atente sa controleze tot.

Unde ati intalnit zonele de maxima rezistenta in aceste 6 luni?

Exista rezistenta la schimbare in sistem, pentru ca eu am adus un alt stil de management. Unii rezista pentru ca nu le place noul stil, altii pentru ca nu il inteleg. Nu se poate rezolva nimic peste noapte. Dar deja am observat o revitalizare.

Exista o dificultate mare, personalul din minister, tot aparatul de mediu, este foarte prost platit. Este ministerul cu cele mai mici salarii. Ai nevoie de oameni pregatiti, motivati si recompensati pentru responsabiltiatea si riscurile pe care si le asuma. Am lucrat cat am putut cu ministrul Muncii, cu premierul sper sa gasim o solutie.

Interviul integral este disponibil pe www.ziare.com

Sursa: Ziare.com