RZV 4167

De la 1 ianuarie 2016, ținta anuală de colectare și reciclare pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice de 4 kg/cap de locuitor a fost înlocuită cu o rată de 40%, urmând să crească progresiv până la 65% în 2020, conform OUG nr.5/2015 care transpune Directiva europeană 2012/19/EU. Andrei Orban, presedintele Asociatiei Environ, a acordat un interviu revistei Ecologic in care a discutat despre presiunea atingerii noilor rate de colectare, lipsa deșeurilor din piață și necesitatea asigurărarii trasabilității de la generator la reciclator.
Ecologic: Cum a fost anul 2015 pentru industria de reciclare din România? 
Andrei Orban, Președinte Asociația Environ: Anul 2015 a adus în atenția opinei publice, a factorilor de decizie, criza profundă în care se află reciclarea atât ca industrie, dar și ca nivel de reglementare și implementare a aquis-ului comunitar în domeniul mediului. Din păcate, așa cum demonstrează statisticile și rapoartele la nivel european, nu s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul reciclării nici în anul care tocmai s-a încheiat, zona de management al deșeurilor rămânând în continuare un subiect fierbinte, iar cifrele vorbesc de la sine în acest caz. Potrivit unui raport de evaluare a sistemelor de colectare selectivă de la nivelul celor 28 de capitale ale Uniuniii Europene, publicat de Comisie la finalul lunii ianuarie 2016, rata de colectare selectivă pe București este 2.9% din totalitatea deșeurilor municipale generate de aproximativ 391 kg/locuitor. Același scor se aplică la nivelul național, întrucât conform unor rapoarte Eurostat, la nivelul anului 2013, România a depozitat pe gropile de gunoi 97% din deșeurile municipale colectate. 
Rezultatele slabe reprezintă, în principal, efectul lipsei implementării unui sistem de colectare selectivă la sursă a deșeurilor municipale pe patru fracții, doar 17 din cele 103 municipii din România practicând colectarea selectivă, iar ceea ce este și mai grav, în 2014, circa 35% din populația țării din zona rurală încă nu avea acces la servicii de salubritate. La acestea se adaugă nivelul foarte scăzut de informare și conștientizare în rândul populației asupra efectelor benefice ale colectării selective și în lipsa deșeurilor reciclabile, o spirală periculoasă evazionistă și de speculă. Deși propunerile de revizuire a Directivelor europene privind deșeurile setează ca obiective reducerea depozitării la maxim 10% până în 2030, în țara noastră introducerea taxei pe depozitarea la groapa de gunoi și aplicarea sistemului PAYT (pay as you throw) ca mecanisme economice de descurajare a practicii depozitării, au fost amânate. Toate aceste elemente coroborate cu gradul scăzut de absorbție al fondurilor europene, amânări și lipsa de consistență legislativă, controlul insuficient, totul grefat pe o lipsă de interes a populației pentru problemele de mediu, ne dau o imagine de ansamblu tristă.
Mai mult decât atât, în conformitate cu Condiționalitățile Ex-Ante din Regulamentul General al UE, Obiectivul Tematic nr. 6, în calitate de Stat Membru, România trebuie să îndeplinească o serie de obligații cu privire la promovarea investițiilor durabile din punct de vedere economic și al mediului în sectorul deșeuri, în particular prin dezvoltarea planurilor de management al deșeurilor. Până în acest moment însă, legislația europeană nu a fost încă transpusă în totalitate, nu avem un Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, multe dintre termenele limită fiind depășite ceea ce va putea determina declanșarea unor proceduri de infringement împotriva țării noastre și poate limita accesul la fondurile europene din exercițiul bugetar 2014 – 2020. 
Ecologic: Care considerați că sunt principalele provocări pentru zona de mediu în 2016?
Andrei Orban, Președinte Asociația Environ: Sectorul reciclării traversează o puternică criză la nivel general, însă în România, situația este cu atât mai deosebită cu cât este determinată atât de factori interni, cât și externi. În prezent, prețul barilului de petrol se situează la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani, înregistrând o scădere cu aproape 70% în ultimul an și jumătate, specialiștii explicând că printre cauzele acestui dezechilibru se află producția excedentară și creșterea competiției pe piață, dublate de întărirea convingerii că activitatea industriilor ce generează gaze cu efect de seră, contribuind la încălzirea globală, trebuie limitată în viitor. Astfel, căderea liberă a prețului petrolului, încetinirea puternică a economiei Chinei, un foarte mare consumator de resurse, multe provenite din materii prime secundare rezultate din reciclare, precum și întărirea monedei americane, reprezintă la nivel mondial un pericol iminent pentru viitorul reciclării, riscul de întoarcere la o economie liniară fiind uriaș, contrar politicilor promovate în cadrul Uniunii Europene. Practic, în condițiile în care o tonă de fier vechi a ajuns să fie tranzacționată pe piețele mondiale, la jumătate din prețul tonei de maculatură, iar prețul barilului ajungând la 25 dolari, orice activitate de reciclare care implică costuri de colectare, transport, prelucrare și reintroducere în fluxul de producție, devine mult prea costistoare.
Astfel, mediul economic actual din piețele de materii prime secundare devenite deodată inaccesibile, vine în contradicție cu prevederile Pachetului pentru Economie Circulară adoptat în decembrie 2015 de Comisia Europeană care include o serie de propuneri legislative pentru revizuirea Directivelor privind deșeurile, crescând țintele de reciclare pe toate fluxurile și care are drept obiective încurajarea Statelor Membre în traziția către o economie circulară care să stimuleze competitivitatea globală, să întărească creșterea economică și să creeze noi locuri de muncă. Actualmente, ne confruntăm cu o contradicție majoră care va avea nevoie urgent de o soluție: nu poți recicla dacă este un proces atât de costisitor, chiar dacă cadrul legislativ european o impune. 
Cum spuneam, suplimentar la nivel național, ne confruntăm cu birocrația, cu întârzieri în traspunerea și aplicarea legislației, cu lipsa de experiență și reticența autorităților locale în a se implica în realizarea obiectivelor de mediu, cu un nivel foarte scăzut de participare activă a populației, ceea ce constituie piedici importante în dezvoltarea unor sisteme de management al deșeurilor funcționale. 
Atâta timp cât nu intensificăm și perfecționăm o relație bazată pe dialog deschis și cooperare pe implementarea legislației între autoritățile centrale și locale, operatorii de salubritate, organizațiile colective, societatea civilă, eforturile noastre ca asociație nu pot compensa lipsa unui sistem național organizat de management integrat, așa cum prevede Comisia Europeană, astfel că am putea spune că suntem încă rezervați cu privire la evoluția pieței din 2016. 
Cu toate acestea, perspective pozitive se arată odată cu introducerea măsurilor din programul de guvernare asumat de Premierul Dacian Cioloș, privind construcția unei societăți românești armonioase prin promovarea valorilor înalte vizând protecţia şi calitatea mediului și îndeplinirea cadrului de Conformare Ex Ante.
Ecologic: Cum a evoluat piața deșeurilor electronice DEEE în ultimul an și care este direcția pentru 2020?
Andrei Orban: Cea mai importantă schimbare din 2015 în piața de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) a fost transpunerea Directivei 2012/19/EC în legislația națională prin OUG nr. 5/2015, cu un an mai târziu decât termenul prevăzut și pentru care încă așteptăm normele de aplicare și legislația subsecventă. Adoptarea acestei Ordonanțe de Urgență deschide o nouă pagină în aplicarea aquis-ului comunitar în domeniul mediului din țara noastră, introducând noi ținte pentru deșeurile electronice, stabilite prin formulă de calcul. 
Directiva 2012/19/EC stabilește responsabilitatea extinsă a producătorului, o abordare a politicii de mediu în care răspunderea unui producător pentru produsul său este extinsă până la etapa de post consum din ciclul de viață al acelui produs. Organizațiile colective sunt văzute ca parte a lanțului de reciclare cu rolul de a închide costurile pe circuit, de la colectarea de la populație către tratare și în final reciclare, precum și instrumente importante în sprijinul punerii în aplicare a ierarhiei europene a deșeurilor.

Colectarea DEEE de la populație se poate realiza exclusiv prin cele trei canale, instituite de legislatia europeana prin Directiva, transpuse conform art. 9 din OUG 5/2015, respectiv "pentru a asigura tratarea corectă a tuturor DEEE colectate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare separată a DEEE, preluarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare se realizează de către:
a) serviciul public de colectare a DEEE organizat potrivit art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) distribuitori, potrivit prevederilor art. 11;
c) centre de colectare organizate de operatori economici autorizaţi pentru colectarea DEEE care acţionează în baza unui contract cu producători/organizaţii colective" .
Ori în țara noastră, canalul cu acces direct la populație funcționează în regim de monopol exclusiv în teritoriu, serviciul public de salubritate fiind blocat prin prevederile abuzive adoptate de Parlament prin Legea 99/2014 care modifică OUG 101/2006, excluzând DEEE și deșeurile de baterii din aria obligațiilor de colectare, iar centrele de colectare autorizate la nivel municipal conform art. 10, alin 2 din OUG 5/2015 ce urmau a fi înființate încă din anul 2006 conform obligațiilor europene, urmare a prevederilor HG 448/2005 respectiv "centre fixe de colectare, cel puţin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială infiintate de UAT" pur și simplu nu există. În locul acestora, fiecare UAT a desemnat unul sau mai mulți colectori de reciclabile care nu întrunesc niciuna din condițiile privind asigurarea trasabilității de la sursa de generare pe niciun deșeu reciclabil, multe adrese fiind chiar curți private ocupate de sectorul informal.
Așadar, managementul deșeurilor electrice nu poate fi realizat însă ca sarcină exclusivă a organizațiilor colective ale producătorilor, ci presupune o implicare în egală măsură din partea autorităților centrale și locale. Una dintre condițiile prealabile pentru asigurarea tratării și reciclării DEEE este colectarea separată, iar în acest scop, trebuie să existe un cadru legal coerent în țara noastră, serviciile publice de colectare selectivă din ușă în ușă să funcționeze bine, integrate facilităților adecvate precum centre municipale de colectare la care gospodăriile particulare să predea gratuit deșeurile DEEE. Potrivit legii, autoritățile locale sunt responsabile de asigurarea colectării deșeurilor de la populație prin amplasarea de centre de colectare fixe sau mobile și organizarea de campanii de colectare a DEEE cel puțin o dată la trei luni. Educarea societății civile este un cerință europeană a politicii de mediu si de aceea nu poate fi strict în răspunderea organizațiilor colective pentru că presupune un efort și consum de resurse care depășește capacitatea acestora.

Asociația Environ și-a exprimat în nenumărate rânduri interesul și disponibilitatea de a colabora cu reprezentanții autorităților publice centrale și locale pentru dezvoltarea unei strategii de creștere a nivelului de conștientizare a publicului și a unui plan de acțiune ce prevede organizarea de puncte de colectare selectivă a DEEE și evenimente dedicate colectării acestor deșeuri, însă propunerile noastre nu s-au concretizat încă. Păstrăm totuși o abordare pozitivă și căutăm mereu soluții inovatoare, astfel că începând cu acest an am introdus un serviciu de informare lunar, destinat primăriilor și consiliilor județene, cu scopul de a le propune atât informații generale cu privire la cadrul de regelementare, dar și soluții practice, containere gratuite, expertiză tehnică despre modul în care să organizeze colectarea DEEE și a deșeurilor de baterii de la populație, în arealul de competență. Vom continua cu aceste proiecte, introducând și un sistem de premiere pentru cei mai harnici dintre edili care înregistrează rezultate bune. 
De asemenea, prin intermediul Hărții Interactive a Punctelor de Colectare și a serviciului de call center (031.827.0000) care înregistrează comenzile în timp real, punem la dispoziția autorităților locale și a generatorilor comerciali, servicii performante de preluare a cantităților de DEEE și baterii uzate în maxim 72 ore, la nivel național, în condiții de calitate și performanță.
În final, ceea ce aș dori să subliniez încă o dată este că implementarea oricăror instrumente economice naționale bazate pe responsabilitatea extinsă a producătorului în domeniul DEEE trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile europene și obligațiile României, stipulate prin Acordul de Parteneriat, iar una din problemele majore în domeniul deșeurilor este tocmai că legislația nu este conformă cu obiectivele asumate de țara noastră prin Tratatul de Aderare privind Politica Comună de Mediu, iar recomandările Comisiei din Foaia de Parcurs pe 2012 rămân deocamdată doar la stadiul de deziderat frumos.
Ecologic: În conformitate cu noul cadru legal, ținta de colectare de 4 kg/cap de locuitor a fost înlocuită de la 1 ianuarie cu o rată minimă de 45%. Luând în considerare eșecul României în atingerea țintei vechi, care credeți că sunt șansele pentru atingerea noilor obiective?

Andrei Orban:  În România nu se vând suficiente echipamente electrice și electronice (EEE) și nu se generează suficiente deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) pentru a se atinge țintele. Din acest motiv,  țara noastră a solicitat și obținut derogări nationale speciale de la ratele de colectare pentru DEEE prin Art.7 alin (3) din Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) "din cauza lipsei de infrastructură necesară și a nivelului scăzut de consum de echipamente electrice și electronice ( EEE )",  rata de colectare a deșeurilor provenind din EEE înregistrată conform informațiilor oficiale de pe site-ul ANPM fiind între 0,85 - 1,8 kilograme per persoană si an, valoare încă sub ţinta iniţială de 4 kg/persoană/an.

Este adevărat că în pofida eforturilor Asociației Environ și a producătorilor, mulți dintre ei înțelegând dificultățile momentului în 2015, cantitatea anuală colectată de deșeuri electronice nu a depășit 4400 tone, echivalentul unei rate medii anuale de 1.2 kg/locuitor, deci peste media înregistrată la nivel național.Suplimentar, scăderea prețului la fracțiile reciclabile pe fondul valorii scăzute a petrolului a constituit o lovitură în plus industriei locale de reciclare, care în lipsa deșeurilor, a trecut la majorarea tarifelor prestațiilor de tratare. În acest context și cu un cadru legislativ național încă în stadiu incomplet, absența Planurilor Naționale și Regionale de Gestionare a Deșeurilor, atingerea țintei de reciclare pentru 2020 va fi cel mai probabil întârziată, fiind necesare demersuri de accelerare a eforturilor de conformare pe teren. Aceste obiective de colectare ambițioase trebuie să se bazeze pe date privind cantitatea de DEEE generate, dar trebuie să țină cont și de ciclurile de viață diferite ale produselor, de veniturile populației, gradul accentuat de sărăcie, lipsa serviciilor de colectare selectivă și de disponibilitatea efectivă a deșeurilor în piață spre a fi colectate.

În situația actuală, fără implicarea autorităților locale care să preia DEEE de la populație, va fi extrem de greu să mai avem acces la deșeuri. Iar practica este deosebit de dificilă, întrucât în lipsa unor mecanisme de bonificații, gen buy-back sau cupoane valorice, nu putem obliga oamenii să predea gratuit frigiderul sau mașina de spălat veche, chiar dacă achiziționat echipamente noi. De obicei, aparatele vechi ajung în mediul rural pentru că încă sunt funcționale, iar acestă formă de reutilizare care este încurajată de fapt de OUG nr.5/2015, ca mecanism de prevenire a generării deșeurilor, nu poate fi cuantificată, deși ar putea contribui la atingerea țintelor.
Realizarea unor performanțe înalte în reciclare nu este posibilă fără o abordare conjugată a tuturor actorilor implicați: autorități centrale responsabile cu implementarea și punerea în aplicare a legislației, autorități locale responsabile de crearea centrelor de colectare muncipale, operatori de salubritate, organizații colective, companiile care acceptă să își asume obligațiile de mediu, dar și participarea activă a societății civile. Este timpul ca fiecare dintre noi să înțeleagă rolul determinant în lanțul reciclării, iar oamenii trebuie să își respecte obligațiile în calitate de cetățeni ai acestei țări și să protejeze mediul înconjurător prin eliminarea responsabilă a deșeurilor, fără a mai aștepta incentivări pentru ceea ce ar trebui să constituie un comportament normal.

Atingerea țintelor este un proces complex care angrenează eforturi deopotrivă din partea autorităților, industriei și populației. Trebuie să fim conștienți că implementarea sistemului de colectare selectivă la sursă și eliminarea depozitării la groapa de gunoi a deșeurilor municipale trebuie să înceapă imediat, altminteri ne va fi imposibil să atingem obiectivele asumate. 
Ecologic: Care sunt soluțiile pentru depășirea acestei crize?
Andrei Orban: Trebuie să admitem că nu este o sarcină deloc ușoară și nu se poate face peste noapte. Cadrul economic în domeniu necesită o recalibrare la nivel global, în caz contrar anticipăm că reciclarea va dispărea sau va deveni o preocupare marginală. Asistând la câteva seminarii, inclusiv în Statele Unite, dar și în Europa, am constatat că industria își pune problema supraviețuirii, mulți operatori mari din domeniul reciclării intrând în faliment. Practic, la un tarif de sub 50 dolari barilul de petrol, nu mai este rentabil să reciclezi nimic, materia prima fiind mult mai ieftină și accesibilă. 
La nivel național, se impun câteva măsuri ferme și urgente, care presupun corecții și îmbunătățiri ale legislației, precum Legea 101 privind salubritatea, HG nr.1132/2008 privind deșeurile de baterii și acumulatori, legislație subsecventă acordată la practicile și prevederile europene pentru OUG nr. 5/2015, definitivarea Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, acte normative care să permită conformarea coerentă a mediului de afaceri și a companiilor la obligațiile în domeniul deșeurilor prin definirea unitară și aplicarea clară a rolurilor și responsabilităților producătorilor care introduc bunuri pe piața românească, ca parte a pieței Uniunii, dar și ale organizațiilor care pun în aplicare răspunderea extinsă a producătorilor, ale operatorilor privați sau publici care se ocupă de colectarea deșeurilor și nu în ultimul rând ale autorităților locale. În caz contrar, întârzierile nu vor fi benefice nimănui si pot determina inclusiv suspendarea alocărilor bugetare europene pe mediu din exercițiul multianual 2014-2020. În acest sens, am trimis mai multe propuneri Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ce au fost primite cu multă deschidere și dorință de dialog, ceea ce ne dă încredere că viitorul poate aduce și lucruri bune în domeniul reciclării DEEE în România.
Considerăm că la nivelul autorităților publice locale, municipii, orașe, comune introducerea și controlul infrastructurii și programelor de colectare selectivă ca parte a normalității cotidiene în asigurarea serviciului public de salubritate al localităților este cheia de boltă fără de care edificiul nu se va putea realiza. Renunțarea la colectarea deșeurilor municipale în amestec într-o singură pubelă, atât de la populație cât și din structurile comerciale și implementarea colectării selective din ușă în ușă pe minim patru categorii concomitent cu respectarea obligației de a reduce anual cantitatea de deșeuri depozitate în gropile de gunoi sunt condițiile obligatorii ale însănătoșirii modului în care sunt abordate aceste resurse în România. Altminteri, reciclarea devine un proces cu costuri supra dimensionate, iar țintele în creștere devin imposibil de atins în lipsa acestor măsuri ferme. 
Ecologic: Ce face Asociația Environ pentru atingerea țintelor de colectare și creșterea eficienței activității?
Andrei Orban: Activitatea noastră s-a derulat întotdeauna în baza unor strategii bine conturate, cu obiective clare și cuantificabile și indicatori de performanță bine definiți astfel încât să putem asigura atât operațional, cât și trasabil obținerea celor mai bune rezultate în numele producătorilor pe care cu onoare îi reprezentăm. Sigur că nu am putut înfăptui minuni, încadrându-ne la pragul mediu de circa 1,5 kg DEEE colectate față de țintele asumate. Concomitent, o direcție majoră legată de binele generațiilor viitoare, a fost asumată încă de la început prin campaniile de educație a elevilor din grădinițe, școli și licee, campania cu tradiție "Baterel și Lumea Non-E" derulată în parteneriat cu Ministerul Mediului, Ministerul Educației Naționale și Garda Națională de Mediu, fiind deja la a cincea ediție, cu o participare de peste 30.000 de elevi în total. Am urmărit astfel să educăm în primul rând copiii, și prin intermediul lor și familiile, pentru ca toți să înțeleagă de ce reciclarea trebuie să facă parte din viața noastră zilnică.
Întrucât domeniul nostru de activitate evoluează rapid și suntem obligați să ținem pasul cu tendințele și practicile europene, am încercat permanent un transfer accelerat de know- how de la nivel european. După aderarea în calitate de membru al WEEE Forum, organizația pan-europeană a sistemelor colective de gestionare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în 2014 și implementarea standardelor de performanță în reciclarea DEEE – WEEELABEX, anul trecut am implementat sistemul Rep Tool, o aplicație de asigurare a trasabilității și transparenței proceselor de gestionare a deșeurilor electrice colectate, utilizată cu succes la nivel european. Prin intermediul acestui sistem, urmărim definirea mai clară a condițiilor și termenilor de colaborare cu operatorii de tratare, stabilirea specifică a responsabilităților și simplificarea evidenței gestiunii operațiunilor realizate și obținem totodată informații cu privire la rezultatele proceselor de depoluare și tratare, destinația fracțiilor rezultate, dar și calcule ale ratelor de recuperare și reciclare.
Mai mult decât atât, împreună cu o companie de renume mondial, am inițiat un audit complex, putem spune în premieră națională, pe trasabilitatea proceselor de colectare și tratare a DEEE, pe tot lanțul, de la generator, producător până la destinatarii finali ai fracțiilor. Avem astfel în vedere verificarea alinierii procedurilor implementate de către furnizorii noștri la prevederile legislației în vigoare, dezvoltarea unor mecanisme de validare și certificare a atingerii performanțelor referitoare la țintele de reciclare, validarea modului de calcul, precum și verificarea în teren a veridicității datelor înregistrate. Încercăm astfel să compenasam prin eforturi sporite lipsa sistemului unitar de management integrat al deșeurilor din România prin construirea propriei trasabilității, cu scopul controlului și asigurării calității, coerenței și veridicității datelor. 
De asemenea, o altă direcție importantă de acțiune o reprezintă dezvoltarea și extinderea rețelei naționale de puncte de colectare atât pentru deșeuri electrice de mici dimensiuni si de baterii, cât și de mari dimensiuni, conform prevederilor OUG nr. 5/2015. Avem în prezent peste 2000 de puncte de colectare în rețelele comerciale din România, dotate în mod gratuit cu infrastructură adecvată și cărora le asigurăm un serviciu regulat de mentenanță și colectare săptămânală sau lunară. În plus, am lansat prima hartă interactivă de reciclare care centralizează toate punctele de colectare și informațiile necesare, inclusiv program de lucru. Este un sistem inteligent care folosind tehnologie de ultimă generație, detectează automat localizarea vizitatorului online și îl poate ghida către cel mai apropiat punct de colectare, totul cu scopul de a încuraja și facilita obiceiurile de reciclare. 
Per ansamblu nu putem spune că ne-am asumat o misiune ușoară, într-un moment de criză în domeniul reciclării la nivel mondial și național care grefează puternic atât operatorii economici și mai ales, determinând ca activitatea să fie tot mai costisitoare, DEEE fiind în proporție majoritară, deșeuri fără valoare economică, în contextul în care dorim să ținem calitatea și monitorizarea proceselor la nivele comparabile cu alte organizații non-profit din State Membre prin platforma WEEE Forum.
Ecologic: Ați făcut referire la importanța organizării campaniilor de conștientizare. Care au fost proiectele pe 2015 și ce planuri aveți pentru 2016?
Andrei Orban: Asociația Environ are o expertiză de lungă durată în sectorul de campanii de informare și sensibilizare a populației cu privire la tematicile de colectare selectivă, mărturie fiind zecile de astfel de proiecte organizate în aproape o decadă de activitate. Anul trecut am continuat dezvoltarea proiectului ,,Redu Amprenta de Carbon – Primii pași în lupta împotriva schimbărilor climatice”, inițiat în 2014 în parteneriat cu Ambasada Germaniei și cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, însă ne-am axat mai mult pe zona de dezvoltare conținut online, prin furnizarea de știri permanent actualizate în ceea ce privește încălzirea globală, site-ul www.sosclima.ro și pagina de Facebook a campaniei, devenind un portal de știri pentru cei interesați de acest subiect care este considerat fi una din cele mai mari amenințări ale secolului nostru. De asemenea, am lansat o broșură cu informații utile despre cauzele și efectele schimbărilor climatice, dar și o serie de sfaturi practice privind modul în care fiecare dintre noi poate contribui la reducerea amprentei de carbon în cadrul activităților zilnice pe care am distribuit-o în școli și alte locuri publice. 
Un alt proiect pe care îl derulăm în prezent se numește ,,Creșterea eficienței energetice în unitățile de învățământ” și este dezvoltat în colaborare cu Institutul Independent pentru Probleme de Mediu din Germania. Ediția pilot este implementată în 8 școli din București, Brașov și Techirghiol și își propune să genereze o schimbare de mentalitate, prin implicarea elevilor și profesorilor în aplicare unui set de măsuri practice, cu scopul final de a crește eficiența energetică și a reduce amprenta de carbon.
Nu în ultimul rând, continuăm să investim în educația tinerilor, organizând așa cum vă spuneam, pentru al cincilea an consecutiv, campania de educație ecologică ,,Baterel și Lumea Non-E”, în prezent implementată în aproximativ 1000 de unități de învățământ. Elementul inovativ al acestei ediții îl reprezintă lansarea în premieră la nivel național, a platformei online www.magazinbaterel.ro, un concept de magazin electronic din care copiii își pot ”cumpăra” rechizite și alte produse surpriză, utilizând punctele acumulate prin colectarea deșeurilor electronice și a bateriilor uzate în cadrul campaniei. 
De asemenea, anul acesta am propus Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor redemararea campaniei naționale de colectare selectivă, Marea Debarasare, campanie ce a înregistrat un succes major în anii 2008 – 2011, propunerea fiind primită cu mare interes. Considerăm că în parteneriat cu celelalte organizații și beneficiind de sprijinul autorității centrale, vom putea să contribuim prin acțiuni directe în teren, cu trasee prestabilite în localități mari si mici, urbane sau rurale, la reaprinderea interesului cetățenilor față de reciclarea DEEE. 
Din punct de vedere legislativ, ne-am exprimat disponibilitatea de a participa la Grupurile de Lucru din domeniul deșeurilor, o inițiativă a Ministerului Mediului pe care o salutăm, unde ne-am oferit expertiza și implicarea proactivă pentru a intra cât mai repede pe făgașul de normalitate în ceea ce privește parcursul european al acestui domeniu și în țara noastră, și de ce nu, chiar atingerea țintei de 50% de reciclare. Este în beneficiul nostru al tuturor, în final al sănătății noastre ca ființe umane, ca prin mecanisme deja verificate ca eficiență în state avansate ca Germania sau Olanda, prin reciclarea acestor fluxuri deosebit de nocive cum sunt DEEE, să desființăm definitiv gropile de gunoi organizate ad-hoc la marginea localităților, pline de reziduuri din cele mai poluante. În acest sens, întreaga echipă a Asociației Environ va continua să se mobilizeze ca și până acum, în măsura resurselor avute la dispoziție, pentru a facilita tranziția țării către o veritabilă Societate a Reciclării și către o Economie Circulară, conform imboldului Comisiei Europene.

Sursa: Revista Ecologic