Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, țara noastră înregistrând o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale și rate foarte ridicate de depozitare, contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut la 4 %.

Rata de depozitare a deșeurilor raportată de România Comisiei Europene în 2017 a fost de 70 %. Cifra nu include totuși depozitarea temporară înainte de eliminare, care, dacă ar fi adăugată, ar ridica și mai mult această rată!

La nivelul anului 2017, generarea de deșeuri municipale pe cap de locuitor în România a fost de 272 kg - cu 18 kg mai mare decât în 2013, dar cu mult sub media UE de 487 de kg.

În conformitate cu Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei Europene, România riscă să nu își îndeplindească obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale de 50 % stabilit pentru 2020. Economia circulară rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în acest domeniu, fapt confirmat de o conferință pe această temă organizată în România în 2017.

Sunt necesare măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin, dar și o creștere a gradului de conștientizare în privința economiei circulare. România are nevoie să depună eforturi considerabile pentru intensificarea reciclării și reducerea depozitării deșurilor, prin investiții masive.

gestionarea deseurilor in romania

România trebuie să închidă și să reabiliteze 101 depozite de deșeuri

Perioada de tranziție acordată României prin Tratatul de aderare pentru punerea în aplicare a Directivei privind depozitele de deșeuri s-a încheiat încă din 2017. Astfel, România va trebui să închidă și să reabiliteze un total de 101 depozite de deșeuri neconforme, în temeiul articolului 13 din Directiva 1999/31/CE. Dat fiind volumul mare de deșeuri care sunt depozitate, țara noastră riscă să se confrunte cu grave probleme legate de capacitate de depozitare și încălcarea legislației privind deșeurile.

La capitolul deșeuri municipale biodegradabile, România a riscat, din nou, amânând cu patru ani atingerea obiectivului pentru anul 2016 privind reducerea cu 35 % a volumului de deșeuri destinate depozitării. Și obiectivele de reciclare a ambalajelor stabilite pentru 2013 și 2014 au fost ratate. Nu s-au raportat date privind reciclarea ambalajelor din sticlă pentru 2015, dar în 2014 România s-a situat sub nivelul cerut.

Planul național de gestionare a deșeurilor, momentan doar pe hârtie

După o întârziere semnificativă,la finalul anului 2017, țara noastră a adoptat mult așteptatul plan național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării deșeurilor, valabile până în 2025. Însă adoptarea documentelor nu a fost însoțită și de investiții relevante.

gestionarea deseurilor pe hartie

 

Situația actuală a României:

  • un cadru juridic nedefinitivat - din care lipsesc planurile județene de gestionare a deșeurilor;
  • absența unor instrumente relevante precum taxa pentru depozitarea deșeurilor;
  • proiecte incomplete sau nefuncționale pentru instituirea unor sisteme integrate de gestionare a deșeurilor;
  • un număr mare de depozite de deșeuri care nu corespund standardelor și care nu îndeplinesc cerințele legislației;
  • infrastructură minimă pentru colectarea separată și reciclarea din surse interne;
  • absența unui centru de coordonare prin care să fie monitorizate sistemele REP pentru ambalaje, care să verifice respectarea cerințelor de reciclare și recuperare și conformarea producătorilor;
  • nu este uzuală colectarea deșeurilor biologice, cu excepția cantităților mici provenite cel mai probabil din parcuri și grădini municipale;


Recomandările Comisiei Europene pentru România

În Raportul de alertă timpurie, Comisia a menționat România printre statele membre care riscă să nu își îndeplinească obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale până în 2020. Au fost propuse recomandări specifice, menite să ajute România să elimine lacunele în materie de punere în aplicare.

Principalele acțiuni prioritare prevăzute în Raport sunt:

  • îmbunătățirea urgentă a sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor printr-un centru de coordonare. O mai mare transparență și audituri mai ample, precum și contribuții financiare care să acopere costul colectării separate;
  • elaborarea de standarde în materie de servicii necesare pentru serviciile de colectare ale autorităților publice locale, inclusiv un mecanism de sancționare a autorităților publice locale;
  • aplicarea unei taxe de depozitare a deșeurilor cât mai curând posibil pentru a descuraja eliminarea acestora;
  • direcționarea veniturilor generate printr-o astfel de taxă către măsuri de îmbunătățire a gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor;
  • furnizarea de asistență tehnică și operațională prin intermediul unui program național de consolidare a capacităților destinat autorităților;

Acțiuni prioritare pentru acest an:

  • adoptarea și punerea în aplicare a unui program de lucru pentru deșeuri;
  • introducerea de urgență a unei taxe de depozitare a deșeurilor și majorarea progresivă a acesteia;
  • asigurarea închiderii și a reabilitării depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor;
  • îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor biologice;
  • elaborarea și punerea în aplicare a unor programe pentru municipalități prin care să se sprijine eforturile de organizare a colectării separate;
  • îmbunătățirea funcționării sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP);

Cu toate că există un plan ce cuprinde obiective clare și o listă de măsuri, totul depinde de punerea în aplicare efectivă și de urgență a acestor instrumente și asigurarea că vor fi îndeplinite.

 

Sursă: Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu 2019 - România