Niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deseurilor (SMID) pe care Romania le-a contractat In exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nu este complet operational.

In termeni mai simpli, asta inseamna ca in 32 de judete ar fi trebuit sa functioneze deja sisteme in care gunoiul este colectat selectiv de catre populatie, prelucrat de un singur operator de salubritate si apoi depozitat intr-o rampa ecologica.

Un intreg domeniu al modernizarii, pentru care statul roman a semnat cu UE contracte de finantare de peste un miliard de euro, se afla intr-o intarziere de cativa ani.

In functie de evaluarea acestor SMID-uri, Romania trebuie sa alcatuiasca, pana la finalul lunii decembrie 2016, Planul National de Gestionare a Deseurilor. Fara acest document, fondurile europene care ne sunt alocate in Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) ar putea fi sistate.

Ministerul Fondurilor Europene a semnat insa contractul pentru realizarea Planului National de Gestionare a Deseurilor abia la finalul lunii aprilie 2016, cu cateva zile inainte de numirea lui Cristian Ghinea in functia de ministru.

Ce este un SMID

Sistemul de management integrat al deseurilor este un instrument unic la nivelul unui judet, prin care gunoiul produs de orice gospodarie este colectat si preluat selectiv, apoi prelucrat sau depozitat ecologic prin intermediul unor statii de compostare si tratare.

In toate cele 32 de judete, asta ar fi insemnat ca administratiile locale sa fi parcurs cateva etape esentiale:

  • sa instaleze tomberoane si containere separate, pentru sticla, metal, hartie si fractia umeda;
  • sa construiasca noi statii de preluare a deseurilor colectate selectiv;
  • sa inchida vechile gropi, unde gunoiul era preluat de-a valma si polua mediul;
  • sa realizeze campanii de informare pentru a educa si obisnui cetatenii sa colecteze selectiv – adica sa duca sticlele la containerul pentru sticla, hartia la containerul pentru hartie s.a.m.d.
  • sa construiasca un centru de sortare si depozitare ecologic;
  • sa desemneze, prin licitatie, cate un operator care sa se ocupe de colectarea, respectiv de operarea statiilor de transfer si prelucrare a deseurilor.

Ce-am fi obtinut noi

Incercati sa va imaginati: fiecare dintre noi ar incepe sa separe gunoiul menajer, sa-l adune in recipiente diferite si apoi sa-l duca la containerul specific.

Implementarea SMID ar insemna si diferentierea sumelor platite operatorului de salubritate: daca produci mai putin gunoi si il depozitezi la containerul potrivit, platesti mai putin.

Majoritatea site-urilor care descriu aceste sisteme sunt impanate cu expresii mobilizatoare, precum "implicarea responsabila a comunitatilor", "reducerea poluarii" sau "cresterea calitatii mediului".

"Prin Programul Operational Sectorial Mediu (actualul POIM), UE si Romania au convenit, practic, sa aduca localitatile din mediul rural la nivelul oraselor, ca si conditii: apa potabila si sisteme de evacuare a apei menajere, iar pe partea de salubritate, deseurile sa nu mai fie aruncate in fundul curtii sau in rauri, ci colectate.

Ce am obtinut, de fapt

14 din totalul de 32 de SMID-uri care au beneficiat de finantare au fost finalizate – dar se afla in diverse faze ale licitatiei pentru desemnarea unui operator. Celelalte 18 au fost fazate, fiind transferate catre Programul Operational Infrastructura Mare (POIM).

Saptamana trecuta functionau doua SMID-uri, insa numai partial, pe anumite componente.

Practic, nici macar un singur proiect din acest domeniu strategic de interventie nu functioneaza fara probleme dupa 7 ani de la semnarea primului dintre cele 32 de contracte.

O consecinta este ca, in ultimii ani – si cu precadere in 2016 –, mai multe zone din Romania au fost inundate de gunoaie.

Potrivit legii, administratiile publice locale sunt obligate sa atinga, pana la 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare a deseurilor cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau, dupa caz, din alte surse, In masura In care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din gospodarii, de minimum 50% din masa totala

Potrivit legii, administratiile publice locale sunt obligate sa atinga anumite standarde de colectare selectiva si reciclare. 

E un lant al iresponsabilitatii: gunoaiele nu mai pot fi depozitate in vechile rampe – inchise obligatoriu –, iar cele noi fie nu sunt terminate, fie nu functioneaza la standardele normale. Au aparut, astfel, rampe temporare, autorizate pentru perioade scurte si unde nu poate fi transportata decat o cantitate limitata de deseuri.

La Cluj-Napoca, de exemplu, o astfel de rampa temporara a ars de mai multe ori in ultimii ani. La ultimul incendiu, una dintre camerele de supraveghere video arata ca focul a fost pus intentionat.

Problema politica a primarilor de comune

Una dintre problemele care se ivesc cand SMID-ul ajunge in punctul de a deveni functional este semnarea contractelor de preluare a deseurilor cu comunele deservite de depozitul din zona.

Unii primari refuza aceste contracte pentru ca asta presupune achitarea unui tarif de catre fiecare familie. Or, a cere bani in plus de la cetateni poate insemna pierderea de voturi.

Asa se face ca, sub pretextul costurilor prea mari, primarii din mai multe zone se pregatesc sa subventioneze din bugetul local activitatea de preluare a gunoaielor. Unii chiar ameninta ca vor parasi Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara.

O alta problema este inversarea etapelor: exista judete unde campaniile de comunicare au fost derulate cand constructia statiilor de preluare si depozitare era In faza incipienta.

De pilda, clujenii au fost Invatati sa colecteze selectiv deseuri In urma cu cativa ani. Centrul de management al deseurilor de la Cluj este, si In acest moment, nefinalizat.

Articolul integral este disponibil aici 

Sursa: Pressone.ro