Acestea spun ca este sarcina Ministerului Mediului sa elaboreze un plan coerent si fezabil, care sa reseteze sistemul actual si sa stabileasca obligatiile tuturor partilor implicate in gestionarea deseurilor municipale, inclusiv a deseurilor de ambalaje generate in gospodariile populatiei

Federatia Patronatelor din Industria Alimentara (ROMALIMENTA), Federatia Nationala PRO AGRO, Asociatia Româna pentru Ambalaje si Mediu (ARAM), Asociatia Nationala pentru Bauturi Racoritoare (ANBR), Asociatia Berarii României (BR), Patronatul Apelor Minerale (Apemin), Confederatia Patronala UNIUNEA PATRONATELOR DIN ROMÂNIA (BUSINESSROMÂNIA), Confederatia Nationala A Patronatului Român (CNPR), Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), Asociatia Nationala a Comerciantilor Mici si Mijlocii din România (ANCMMR), Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din România (ACDBR), Asociatia Româna a Magazinelor Online (ARMO), Organizatia RO-FISH, Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica (BIO ROMANIA), Asociatia Producatorilor si Distribuitorilor de Chimicale din Romania (APDCR), Federatia Patronala din Industria Materialelor de Constructii (PATROMAT), Patronatul Zaharului din România si Patronatul Planta Romanica au sustinut si au sprijinit inca de la inceput crearea si dezvoltarea la nivel national a unui sistem de gestionare a deseurilor de ambalaje bazat pe principiul „raspunderii producatorului” care este adoptat cu succes in majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, iar acesta s-a dovedit pe parcursul anilor capabil sa obtina rezultate care sa permita respectarea obligatiilor asumate de România la aderarea la Uniunea Europeana.
Cu toate acestea, lipsa infrastructurii corespunzatoare de gestionare a deşeurilor, mai ales pentru asigurarea colectarii separate a acestora, va conduce la situatia ca România sa nu-şi respecte angajamentele in acest domeniu, asumate prin aderarea la UE şi sa fie declanşata o procedura de infringement iar aceasta situatie este imputabila Ministerului Mediului care are o responsabilitate directa pentru ca nu si-a indeplinit rolul de a elabora, implementa si controla indeplinirea masurilor de politici de mediu la nivelul municipalitatilor.
Sistemul de gestionare a deşeurilor de ambalaje, transpus in legislatia nationala, preconiza generalizarea implementarii colectarii separate a deşeurilor din gospodariile populatiei pâna in anul 2007. in realitate, pentru ca Ministerul Mediului nu si-a indeplinit rolul ce ii revine, colectarea separata a deşeurilor municipale este si in 2016 tot in faza de deziderat.
Fara o colectare separata functionala, in conditiile in care 60% din deşeurile de ambalaje sunt generate in gospodarii, producatorii si importatorii de bunuri ambalate nu pot realiza tintele de reciclare, desi au aderat aproape in totalitate la sistemul national de gestionare a deseurilor de ambalaje creat, reglementat si controlat de Statul Roman, si platesc pentru reciclarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje pe care le introduc pe piata nationala.
in acelasi timp, si mai alarmant este ca in acest moment acestia sunt nevoiti sa plateasca la sfârsitul anului si contributia penalizatoare la Fondul pentru Mediu desi nerealizarea obiectivelor nu le este imputabila.
Starea sistemului de gestionare a deseurilor de ambalaje are un impact negativ asupra economiei tarii si asupra functionarii pieţei libere. in contextul economic de astazi, mii de agenti economici din domenii precum industria alimentara si serviciile conexe, agricultura, bunuri de larg consum, comert, constructii, farmaceutic, energie etc. vor fi din nou in situatia de a plati penalizarea de 2 lei/kg stabilita arbitrar.
Costurile pe care le poate genera blocarea sistemului de gestionare a deseurilor de ambalaje se ridica la peste 700.000 euro pe zi pentru operatorii economici români, producatori si importatori de bunuri ambalate.
Luna ianuarie 2016, când producatorii si importatorii de bunuri ambalate au fost nevoiti sa achite contributia de 2RON/kg pentru deseurile de ambalaje nevalorificate la nivelul obiectivelor pentru anul 2015, desi suportasera deja costurile de gestionare prin tarifele achitate Organismelor de Transfer Responsabilitate, a “adus” in bugetul AFM aproape 60 de milioane de euro. Cu toate acestea, niciun leu din acesti bani nu a fost folosit pentru colectarea si reciclarea unor cantitati suplimentare de deseuri de ambalaje.
Situatia se anunta dramatica pentru 2016, intrucât sistemul este complet disfunctional, iar tintele sunt departe de a fi atinse din cauza lipsei infrastructurii necesare colectarii selective si a carei dezvoltare nu tine direct de producatori.

Sursa: Curierul National