Sectorul Dunării are potenţial de dezvoltare pentru companii. “Strategia UE pentru Regiunea Dunării”, un model de cooperare regională la nivel european destinat implementarii noului concept de coeziune teritorială din Tratatul

de la Lisabona, este o platformă care încurajează parteneriatele, între autorităţile locale şi regionale, între sectorul privat şi sectorul neguvernamental, prin realizarea de proiecte de dezvoltare în regiunea Dunării. Coordonatorul naţional al “Strategiei Dunării”, director general în cadrul MAE, Viorel Ardeleanu, a declarat că “Strategia Dunării” este o iniţiativă româno-austriacă, ea a fost iniţiată la începutul lui 2009, apoi ultima etapă a aprobării la Consiliului European, anul trecut în iunie, iar de atunci am intrat în perioada de implementare. El a spus că acest lucru înseamnă că de acum trebuie să identificăm şi să iniţiem proiecte concrete care să fie subsumate planului de acţiune al Strategiei.

Viorel Ardeleanu: Una din implicaţiile cele mai importante ale acestui proiect european o reprezintă dezvoltarea IMM

“Strategia Dunării după cum arată planul de acţiune este împărţită în 11 domenii prioritare iar România coordonează trei dintre acestea (navigabilitatea, cultura şi turismul şi gestionarea riscurilor de mediu). La baza Strategiei se află o abordare nouă de la baza piramidei în sus, adică de la comunităţile locale înspre autorităţile centrale şi către autorităţile comunitare, deci pornim de la ideea sprijinirii autorităţilor locale, a cetăţenilor. Toate aceste proiecte trebuie să aibă ca finalitate ridicarea calităţii vieţii. Una din implicaţiile cele mai importante ale acestui proiect european reprezintă tocmai dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltare la nivelul comunităţilor şi între acestea din toată macroregiunea”, a declarat coordonatorul naţional al “Strategiei Dunării”, director general în cadrul MAE, Viorel Ardeleanu, la o conferinţă pe tema Strategiei Dunării.

Acesta a spus că parteneriatul public-privat reprezintă unul din elementele-cheie ale dezvoltării în perioada următoare şi că noi ne bazăm în primul rând pe fonduri din bugetul naţional şi din fondurile europene dar că trebuie să aducem şi să includem în circuit şi fonduri din zone private din regiune.

Parteneriat strategic

Totodată, ieri, s-a oficializat şi Acordul de Parteneriat Strategic, dintre Ministerul român al Afacerilor Externe, Confindustria România şi Camera de Comerţ Italiană pentru România, un document destinat identificării, selecţionării şi promovării iniţiativelor şi proiectelor economico-sociale în zona Dunării şi stabilirii unui calendar de activităţii şi evenimente în România şi Italia în 2012.

“Acordul oficializat este un acord de parteneriat între MAE care are această responsabilitate de coordonare pe orizontală a implementării Strategiei Dunării la nivel naţional. Obiectivul principal este de a coopera, de a găsi consorţii comune, modalităţi comune de finanţare şi de implementare a unor proiecte prioritare care pot fi incluse în cadrul Strategiei. Totodată, implicarea autorităţilor este foarte importantă, dar la toate nivelurile, central şi local. Numai împreună aceste trei mari entităţi, adică autorităţi, mediul privat şi mediul academic şi ştiinţific, numai aşa putem să realizăm proiecte noi, să lansăm industrii noi şi putem să fim mai competitivi pentru că astăzi în contextul acestei crize economice şi financiare mondiale cine este mai competitiv acela se reface mai repede şi revine pe creştere economică”, a precizat pentru Curierul Naţional, directorul general în cadrul MAE, Viorel Ardeleanu.

Directorul general al Direcţiei Generale al UE din cadrul MAE, Luminiţa Odobescu, a arătat că există deja o serie de proiecte demarate dar şi o listă de propuneri care au o certă valoare. “Printre proiectele cele mai importante se află dezvoltarea porturilor de la Dunăre şi interconectarea lor, realizarea autostrăzii Timişoara – Belgrad care va lega România de Italia pe o cale mai scurtă şi mai rapidă, armonizarea legislaţiei transportului carburanţilor pe Dunăre, construirea a două noi poduri pe sectorul româno-bulgar, dezvoltarea transportului de containere pe Dunăre”, a spus Luminiţa Odobescu. Aceasta consideră că Strategia Dunării poate fi un succes doar prin implicarea tuturor partenerilor fiind esenţială participarea activă a mediului de afaceri prin lansarea de proiecte integrate ce poate aduce o valoare adăugată regiuni, un rol esenţial în acest sens având şi parteneriatele public-privat. Odobescu spune că un alt element cheie este creativitatea, de aceea trebuie create industrii noi creative în promovarea şi implementarea de proiecte.

Petru Filip: Cele patru domenii importante sunt mediu, energie, transporturi şi agricultură

Vicepreşedintele Senatului, Petru Filip, spune că “Strategia Dunării” este un instrument de lucru european şi că va ridica pentru România câteva probleme directe, concrete, nu numai din punct de vedere al relaţiilor politice, ţinând cont că sunt probleme economice la nivel UE. “Trebuie să te gândeşti de unde iei banii şi dacă vei fi în măsură să faci parteneriat public-privat. Cele patru domenii importante sunt mediu, energie, transporturi şi agricultura, cele mai noi provocări ale viitorului. De asemenea, România trebuie să rezolve problema predictibilităţii, o alta este legată de relaţia cu instituţiile financiare, şi aici mă refer la cele bancare. Din punct de vedere politic avem deschidere în ceea ce priveşte Strategia Dunării”, a spus  Petru Filip.

Subsecretarul de stat în Ministerul Afacerilor Europene, Răzvan Horaţiu Radu, a declarat că ministerul sprijină dezvoltarea acestei Strategii a Dunării care reprezintă o oportunitate de dezvoltare economică, sectorul privat având un rol-cheie, şi totodată pentru succesul Strategiei fiind necesară utilizarea la maximum a fondurile existente.

Serena (Confindustria): Strategia UE se deplasează către est. Trebuie să ştim să proiectăm pentru că banii există

Preşedintele Confindustria România, Luca Serena, a arătat că Strategia Uniunii Europene se deplasează către est şi că “Strategia Dunării” creează o uniune mai unită şi o dezvoltare a acestei zone. Acesta a subliniat că trebuie să ştim să proiectăm  pentru că banii există.

Reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Monica Patrichi, a explicat că în decembrie 2011 s-au stabilit drept ţinte creşterea transporturilor pe Dunăre cu 20% până în 2020, dar şi armonizarea standardelor de navigaţie. Printre proiectele viitoare ale ministerului se numără dezvoltarea infrastructurii fluvio-maritime şi realizarea unui sistem de borne de-a lungul Dunării.

“Strategia Dunării” este o platformă care încurajează parteneriatele, între autorităţile locale şi regionale, între sectorul privat şi sectorul neguvernamental, prin realizarea de proiecte de dezvoltare în regiunea Dunării. Obectivele sunt acelea de asigura şi de a susţine dezvoltarea economică, socială şi culturală a Statelor şi a Regiunilor din Bazinul Dunării, respectand mediul înconjurator; de a diminua decalajul dintre regiunile sărace şi cele bogate, potrivit politicii de coeziune a UE; de a creşte accesul la fondurile europene şi atragerea de noi fonduri pentru Regiunea Dunării.

Sursa: www.curierulnational.ro