In ciuda crizei economice, Romania mentine sistemul certificatelor verzi. Romania nu va renunta la sistemul certificatelor verzi, menite sa sustina producatorii de energie din surse regenerabile, chiar daca alte tari au in vedere asemenea masuri de austeritate.

Dupa cum se stie, Guvernul spaniol a anuntat ca suspenda temporar ajutorul de stat pentru sectorul producerii de energie din surse regenerabile, din ratiuni care tin de criza economica. Modelul “dur”, spaniol, de suspendare a stimulentelor financiare, nu este preconizat deocamdata si pentru Romania.

“In aceasta privinta stiu ca, in Romania, autoritatea de reglementare a luat unele decizii care sa evite supracompensarea. Anume cei care beneficiaza de schema certificatelor verzi nu mai pot utiliza fondurile nerambursabile”, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Dragos Zachia-Zlatea.

Pe de alta parte, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) exclude posibilitarea unei modificari bruste a sistemului certificatelor verzi: “Spaniolii au un sistem diferit. La ei ajutorul pentru producatorii de energii regenerabile il acorda Guvernul, deci presiunea este asupra bugetului de stat. La noi, in Romania, conform schemei de atribuire a certificatelor verzi, presiunea se transforma in preturi si este suportata de consumatorii finali”, a explicat presedintele ANRE, Iulius Dan Plaveti.

In Romania, sistemul de sustinere a producatorilor de energie verde ar putea fi modificat doar prin modificarea legislatiei, insa “noi, ANRE, nu putem modifica legea, doar o aplicam”, spune presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare.

Seful ANRE este sceptic in privinta intentiei unor firme spaniole din domeniul energiei de a-si muta afacerile in Romania, pentru a primi certificate verzi: “Nu stiu daca firme spaniole ar putea veni in Romania, nu pot face asemenea estimari. Schema de sustinere a energiei verzi se aplica investitorilor care produc energie verde in Romania si o vand in Romania”.

La sfarsitul saptamanii trecute, Guvernul de la Madrid a anuntat ca “situatia economica a Spaniei recomanda suspendarea temporara a ajutoarelor de construire pentru aceste instalatii din cauza costurilor prea ridicate pentru aceste sisteme de productie si distributie a energiei”.

Pe baza ajutoarelor de stat acordate in ultimii ani, Spania a reusit sa devina primul producator european de energie din surse eoliene, devansand Germania.

Sursa: www.green-report.ro

Autovehiculele creează probleme atât prin noxe cât şi prin zgomot. Transportul rutier reprezintă mai mult de o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră, în ţările membre ale Agenţiei Europene de Mediu. De asemenea, acesta este

responsabil de o mare parte a poluării aerului în mediul urban, precum şi de poluarea fonică. Românii sunt mari amatori de maşini poluatoare, majoritatea preferând autovehicule la mâna a doua, produse după anul 2000. Creşterea populaţiei lumii aduce cu ea şi creşterea numărului de autoturisme.

Parcul auto de vehicule se va dubla la 1,7 miliarde de autoturisme în 2035, cele mai multe maşini fiind vândute în ţările din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), până în 2020, potrivit analizei World Energy Outlook 2011. Aceasta arată că, în 2010, în Statele Unite erau 700 de maşini la mia de locuitori, în timp ce în 2035 vor fi aproape 750. În Uniunea Europeană, în 2010 erau aproape 500 de maşini la 1.000 de locuitori, iar în 2035 se estimează peste 550. Pe de altă parte, în China decalajul este foarte mare. Dacă în 2010 nu erau nici 50 de maşini/1.000 locuitori, în 2035 se aşteaptă să fie 300 de maşini. În acelaşi timp, în India, de la cel mult 30 maşini, la numărul precizat de oameni, sunt aşteptate peste 100 autovehicule. În Orientul Mijlociu, de la aproape 100 de maşini/1.000 locuitori, axa va înclina în 2035 la peste 200.

Sursa: www.infomediu.eu

Recomandari din partea Bruxelles-ului. Tarile europene cu sisteme avansate de management al deseurilor privesc cu ingrijorare catre Romania. Nu pentru ca le-ar speria atat de tare amortirea din ultimii ani, ci mai ales lentoarea

planurilor pentru urmatoarea perioada. Peste noua ani, Uniunea Europeana trage linie si face bilantul. Miroase a infringement de pe-acum.

Belgia, una dintre tarile cu cele mai bune cifre de colectare selectiva din Uniunea Europeana, a ridicat pe cativa piloni un sistem eficient de gestiune a deseurilor. William Vermeir, directorul FostPlus, compania care coordoneaza si finanteaza colectarea selectiva si reciclarea deseurilor menajere in cele trei regiuni, le face autoritatilor romane un tur, indicand stalpii de rezistenta: introducerea unui model uniform, colaborarea industriei si a retailului, campanii constante de informare si o monitorizare stricta a colectarii si reciclarii. Cu alte cuvinte, ingredientele unui sistem eficient si responsabil de gestiune corecta a deseurilor.

Din amvonul flamand si avand legimitatea a peste 20 de ani de experienta in domeniu, Vermeir rosteste o litanie pentru autoritatile din Romania: asigurati colaborarea municipalitatilor intre ele, instituiti un sistem unic de obligatii si amenzi pentru toti cei implicati, creati cadrul legal care sa permita functionarea acestuia, urmariti autoritatile locale, permiteti un parteneriat public privat, municipalitate-industrie, monitorizati rezultatele, verificati cifrele raportate. Dar, ca niste credinciosi care merg la biserica de doua ori pe an, autoritatile motaie in randurile din spate, se prefac interesate, inabusesc cascaturi, se gandesc cum sa stea sa nu mai amorteasca, pe scurt, fac orice mai putin sa fie atente la predica livrata.

„Ne-a luat 10 ani sa ii facem pe belgieni sa colecteze selectiv corect”, spune William Vermier, vizibil ingrijorat de timpul putin pe care il mai avem pana la examenul din 2020. „Va fi greu. Trebuie sa depuneti efort si sa faceti si investitiile necesare”, spune belgianul didactic, sfatuind Romania sa invete din greselile si modelele altor tari.

INTERVIU
Sub spectrul unui nou infringement

Politica curenta de managament al deseurilor la nivel european este bazata pe un concept relativ nou, si anume acela al ierarhiei deseurilor. Acesta se poate traduce grafic, la modul ideal, printr-o piramida inversata, ce pune pe primul loc preventia, apoi refolosirea, reciclarea si recuperarea si muta depozitarea la groapa pe ultimul loc. In noua matrice de gestiune a deseurilor, depozitarea este cea mai rea optiune posibila, pentru ca presupune o mare pierdere de resurse intr-un context general foarte riscant pentru mediu, dupa cum explica Jose-Jorge Diaz del Castillo, oficialul european responsabil de directiva inchiderii gropilor de gunoi neconforme. Traseul Romaniei este clar in ochii europeni: trebuie sa urce in schema, de la aruncat la groapa catre reciclare si preventie. Si asta pana in 2020.

Dela0.ro: Realitatea din teren a scos la iveala faptul ca autoritatile locale nu numai ca nu stiu ce tinte are Romania, dar si admit ca fac raportari „din pix”.

Jose-Jorge Diaz del Castillo: Nu e deloc o practica buna si sper ca autoritatile sa inteleaga ca de ele depinde crearea unui sistem functional. Am acordat o perioada de gratie Romaniei pe inchiderea gropilor neconforme, dar nu mai suntem dispusi sa facem asta la nesfarsit. Vrem sa vedem implementarea unor masuri. Daca nu, suntem foarte hotarati sa deschidem noi proceduri de infringement acolo unde va fi cazul.

Cifrele raportate de Romania sunt verificate la Bruxelles?

Da, le verifica Eurostatul. Primim cifre de acum doi ani, asa se fac raportarile la o distanta de doi ani. Romania sta prost la reciclarea deseurilor municipale, atingand un procent de 1% in 2009. Speram ca viitoarele cifre sa fie mai bune.

Autoritatile se plang ca tintele de reducere a deseurilor depozitate la groapa si de colectare selectiva sunt prea greu de atins. Cum comentati?

Intelegem ca Romania, alaturi de Bulgaria, este un membru recent al Uniunii si ca va mai dura pana vom vedea anumite schimbari. De aceea am si acordat perioade de gratie pe anumite sectoare. Totusi, managementul deseurilor este un domeniu foarte important pentru ca ne afecteaza pe toti si e nevoie de masuri pentru a schimba felul in care sunt gestionate deseurile in aceste doua tari. Avem asteptari mari de la Romania si Bulgaria si speram ca sunt luate in serios.

Care este cea mai mare problema a Romaniei din punctul de vedere al managementului deseurilor?

Inchiderea gropilor neconforme, care sunt periculoase atat pentru mediu, cat si pentru sanatatea oamenilor. S-au facut progrese semnificative, dar inca sunt cazuri unde lucrurile stagneaza sau masurile necesare de inchidere a depozitelor neconforme intarzie. Exista fonduri europene ce pot fi folosite pentru crearea de depozite conforme, ecologice si care pot fi investite si in sisteme de colectare selectiva, care sa asigure, astfel, reducerea cantitatii totale care ajunge la depozit. Tot ce este colectat separat trebuie sortat si reciclat.

Autoritatile locale au transpus in lege obligatia de reducere cu 15% a cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile, colectate si trimise spre depozitare desi la nivel european tinta impusa este de 25%. De unde aceasta diferenta?

Acest 25% se refera la cantitatea de deseuri biodegradabile ce ar trebui diminuata la groapa. Este inclusa in directiva europeana privind inchiderea gropilor neconforme. Romania a cerut o derogare de patru ani, asa ca acest obiectiv a intrat in vigoare de la 16 iulie 2010 si urmeaza sa primim raportarile toamna aceasta. Cred ca celalalat procent, de 15%, este o tinta ce se refera la reducerea tuturor tipurilor de deseuri ce ajung pe groapa, Romania avand un nivel extrem de ridicat de depozitare pe groapa.

Sursa: www.dela0.ro

Suntem pe locul trei în lume la progresele privind protecţia mediului. România ocupă locul trei la nivel mondial în clasamentul țărilor privind progresele realizate în domeniul îmbunătăţirii politicilor de protecţie a mediului înconjurător,

potrivit datelor furnizate la Forumul Economic mondial de la Davos de către cercetători ai Universităţilor americane Yale şi Columbia.

Elveţia se află pe primul loc, fiind urmată de Letonia, Norvegia, Luxemburg şi Costa Rica, pe ultimele poziţii situându-se Africa de Sud, Kazakhstan, Uzbekistan, Turkmenistan şi Irak, potrivit Indicelui de Protecţie a Mediului (EPI – Environmental Performance Index) la nivel mondial în 2012, care măsoară în principal controlul poluării, asigurarea biodiversităţii şi gestiunea resurselor naturale. De asemenea, această clasificare ia în calcul şi mortalitatea infantilă, accesul la asistenţă medicală şi apă potabilă.

Pentru a măsura progresele făcute de ţările lumii în ultimii 10 ani în privinţa îmbunătăţirii politicilor de protecţie a mediului, pe lângă indicele EPI, a fost elaborat şi un indice al tendinţei politicilor ambientale.

Aspectele medioambientale, efectul apei asupra sănătăţii umane, biodiversitatea şi habitatul, pădurile, pescuitul, agricultura şi schimbările climatice au fost evaluate în elaborarea acestui clasament. România ocupă poziţia a treia în acest clasament, după Letonia şi Azerbaidjan, fiind urmată de Albania şi Egipt.

Estonia, Bosnia-Herţegovina, Arabia Saudită, Kuwait şi Rusia sunt clasate pe ultimele locuri, informează Agerpres.

Sursa: www.puterea.ro

Veniturile obţinute din valorificarea deşeurilor prin centrele de colectare, impozitate cu 16%. Veniturile obţinute din valorificarea deşeurilor prin centrele de colectare, altele decât cele care fac obiectul Programelor naţionale

finanţate din bugetul de stat sau alte fonduri publice, vor fi impozitate cu 16%, fiind considerate venituri obţinute din alte surse, informează Guvernul.

Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal au fost completate, miercuri, de Guvern, printr-o hotărâre care clarifică mai multe prevederi privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA, accize, impozite şi taxe locale, contribuţii sociale obligatorii.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, hotărârea de guvern clarifică regimul neimpozitării veniturilor obţinute din valorificarea bunurilor mobile din patrimoniul personal, prin centrele de colectare, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau alte fonduri publice.

“Veniturile obţinute din valorificarea deşeurilor, altele decât cele care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau alte fonduri publice, prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea sunt venituri impozabile şi se încadrează în categoria «venituri din alte surse». Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, impozitul fiind final”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Actul normativ extinde totodată categoria persoanelor impozabile care pot constitui un grup fiscal din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată. Astfel, grupul va putea fi constituit din persoane impozabile care sunt administrate de către acelaşi organ fiscal, faţă de prevederile precedente care permiteau numai marilor contribuabili să constituie un grup fiscal unic.

Persoanele care formează un grup fiscal unic pot depune un decont de TVA centralizat prin reprezentantul desemnat, nefiind necesară depunerea decotului de fiecare membru al grupului fiscal.

În domeniul accizelor este introdusă posibilitatea autorizării tancurilor plutitoare/barjelor în limita celor opt antrepozite fiscale de depozitare aparţinând antrepozitarilor fiscali autorizaţi pentru producţia de produse energetice, în scopul fluidizării operaţiunilor de alimentare cu combustibil a navelor.

Sunt introduse şi prevederi privind revizuirea scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic şi produsele alcoolice denaturate şi utilizate pentru fabricarea de produse care nu sunt destinate consumului uman.
Hotărârea de guvern clarifică şi modul de calcul al taxei hoteliere, stabilind că, în cazul în care autorităţile locale optează pentru instituirea acesteia, cota de 1% să fie aplicată la valoarea totală a cazării/tarifului de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA.

Sursa: www.zf.ro

Au aparut ATM-urile care recicleaza telefoane, console si tablete si ofera bani! Noile dispozitive destinate uzului public si intitulate EcoATM sunt prevazute cu un compartiment special in care oricine isi poate depune telefonul mobil

sau MP3 player-ul vechi. Acestea sunt scanate si evaluate, iar clientul primeste un bon si o suma de bani pentru reciclarea gadgetului sau iesit din uz. Dispozitivele de tip EcoATM au fost instalate deja in statul California, urmand sa fie amplasate pe viitor si in restul statelor americane.

Primele dispozitive accepta pentru reciclare doar telefoane mobile si MP3 playere, dar dispozitivele din urmatoarea generatie vor accepta si device-uri Galaxy Tab, iPad-uri, e-readere Kindle si Nook uzate. Dupa ce clientul depune gadgetul respectiv intr-un compartiment special, dispozitivul EcoATM il identifica cu ajutorul unei camere video si stabileste gradul de uzura.

Dupa incheierea analizei si a estimarii, clientul primeste un bon alaturi de suma de bani care reflecta contravaloarea device-ului depus. Conform datelor companiei, telefoanele si tabletele actuale pot fi reciclate in proportie de aproximativ 75%.

Sursa: DailyMail.co.uk

Ministerul Mediului va investi 452 mil. lei în infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu. Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Listei cuprinzând 7 obiective de investiţii prioritare din infrastructura

de gospodărire a apelor şi de mediu, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestora, a anunţat Ministerul Mediului, precizând că valoarea totală a acestora se ridică la aproape 452 mil. lei.

“Obiectivele de investiţii, în valoare totală de 451.733.000 lei, fac parte integrantă din Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi constau în regularizări ale cursurilor de râuri, apărări şi consolidări de maluri, recalibrări de albii şi punerea în siguranţă a barajelor şi a lacurilor de acumulare”, a precizat Ministerul într-un comunicat.

Cele 7 obiective de investiţii aprobate prin actul normativ, precum şi indicatorii tehnico-economici aferenţi, au ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranţă a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieţilor omeneşti în 6 judeţe, şi anume: Argeş, Bihor, Cluj, Covasna, Dâmboviţa şi Maramureş.

Finanţarea lucrărilor se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, din surse proprii ale Administraţiei Naţionale “Apele Române”, din împrumuturile acordate României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Sursa: www.curierulnational.ro

Iniţiativa CE pentru sprijinirea pătrunderii pe piaţă a tehnologiilor ecologice de vârf. Comisia Europeană lansează un nou instrument pentru a ajuta societăţile care dezvoltă tehnologii de mediu inovatoare. Programul

pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu va oferi o verificare independentă a performanţei noilor tehnologii de mediu.

Programul-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu, care este în în¬tre¬gime voluntar, vizează iniţial următoa¬rele domenii: tratarea şi monitorizarea apei; materiale, deşeuri şi resurse; teh¬nologiile în domeniul energiei. Obiectivul este de a reduce riscurile şi de a spori încrederea primilor cumpărători sau investitori într-o nouă tehnologie, prin oferirea de informaţii fiabile şi ştiinţifice privind performanţa acesteia. Aceste informaţii vor lua forma unei Declaraţii de verificare care va fi utilizată în relaţiile între întreprinderi. Serviciile de verificare a tehnologiilor de mediu sunt destinate în special întreprinderilor mici şi mijlocii, care ar putea întâmpina mai multe dificultăţi decât marii producători în a demonstra performanţa noilor tehnologii.

„Programul Environmental Techno¬logy Verification – ETV ar trebui să dimi¬nueze necesitatea de a multiplica siturile de demonstraţie sau de a repeta campaniile de testare pentru diferitele pieţe. Acesta ar putea facilita, de ase¬me¬nea, exporturile către pieţe din afara UE, cum ar fi America de Nord şi Asia, unde abordarea de tip ETV este tot mai recu¬noscută.

Programul va începe prin acre¬di¬tarea organismelor de verificare care vor verifica tehnologiile. Organizaţiile intere¬sate sunt invitate să contacteze agenţia de acreditare din statul membru în care sunt stabilite. O listă a acestor agenţii este disponibilă pe site-ul Internet al programului de cooperare europeană pentru acreditare. În următoarele luni se va publica o cerere de propuneri în cadrul programului pentru competiti¬vi¬tate şi inovare pentru a se sprijini organismele de verificare acreditate la implementarea programului-pilot, ceea ce include un sprijin oferit producătorilor pentru a efectua verificări în cadrul ETV.

După 2-3 ani de funcţionare, Comi¬sia Europeană va evalua programul-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu, funcţionarea şi impactul acestuia asupra comercializării noilor tehnologii şi va trage concluzii cu privire la direcţia pe care verificarea tehnologiilor de mediu trebuie să o urmeze în Europa. Părţile interesate vor fi consultate cu privire la implementarea şi evaluarea progra¬mului-pilot privind verificarea tehno¬lo¬giilor de mediu prin intermediul unui forum al părţilor interesate, care va fi înfiinţat în acest an”, spune Lidia Giosan, Enterprise Europe Network.

Sursa: www.curierul.ro

Cum se modifică legislația comunitară din domeniul reciclării deșeurilor electrice şi electronice? Parlamentarii europeni au votat astăzi pentru completarea legislației comunitare privind reciclarea deşeurilor electrice şi electronice.

Consumatorii vor putea returna deşeurile de mici dimensiuni magazinelor care vând produse electronice, noile prevederi vizând și reducea birocraţiei reciclării electronicelor pentru mediul de afaceri. Imediat ce Consiliul își va da acordul formal pentru această directivă adusă la zi, ea devine legislaţie europeană, iar statele membre vor avea la dispoziţie 18 luni din acel moment, pentru a-și aduce la zi legislaţia naţională.

Astfel, toate statele membre trebuie să crească nivelul de colectare a deșeurilor provenite din echipamente electrice și electronice, chiar dacă îndeplinesc deja obiectivul actual de 4kg per persoană anual.

Până în 2016, majoritatea statelor europene vor trebui să colecteze 45 tone de deșeuri electrice și electronice pentru fiecare 100 de tone de bunuri electrice sau electronice puse în vânzare cu trei ani în urmă.

Până în 2019, statele membre trebuie să crească nivelul colectării acestor deșeuri la 65% din bunurile puse în vânzare, sau, alternativ, raportându-se la nivelul total al deșeurilor electronice, pot colecta 85% din totalul deșeurilor generate. Zece dintre statele membre, care au nevoie să-și îmbunătăţească facilităţile de colectare a deșeurilor electronice, vor avea un obiectiv intermediar de 40% din bunurile puse în vânzare, iar termenul limită pentru îndeplinirea completă a obiectivului este 2021.

Pentru a simplifica procesul de colectare, Parlamentul European a promovat posibilitatea consumatorilor de a returna obiecte mici (cum ar fi telefoane mobile) oricărui magazin mai mare de bunuri electronice, fără a fi nevoiţi sa achiziţioneze un produs nou.

O mai bună procesare a deșeurilor va ajuta la recuperarea mai multor materii prime și va preveni infiltrarea substanţelor nocive în sol. Nivelurile de reciclare vor trebui ridicate la 80% pentru unele categorii de mărfuri. Ar trebui utilizate cele mai bune tehnici de reciclare, iar produsele ar trebui să fie confecţionate pentru a fi reciclate ușor.

Totodată, deputaţii europeni au negociat stoparea transferurilor ilegale de deșeuri electrice și electronice către ţări unde acestea sunt procesate în condiţii de risc pentru lucrători și mediul înconjurător.

Responsabilitatea unor astfel de transferuri va reveni exportatorilor și nu lucrătorilor vamali. Cei dintâi trebuie să demonstreze în mod corespunzător că bunurile sunt exportate pentru reparare sau reutilizare, după caz.

Producătorii de bunuri electronice vor continua să contribuie financiar în vederea îndeplinirii obiectivelor de procesare. Aceștia vor beneficia de simplificarea procesului de înregistrare precum și a cerinţelor de raportare la standardele stabilite. Totodată ei vor putea să numească reprezentanţi în loc să fie nevoiţi să stabilească un sediu în fiecare ţară în care își desfășoară activitatea. Noi măsuri vor preveni dubla impozitare în statele membre.

Sursa: www.capital.ro

Consiliul Concurentei: Energia verde trebuie sa se autosustina. “Energia regenerabila trebuie sa devina autosustenabila cat mai curand posibil. Companiil care primesc ajutor de stat sunt rasfatate”, a declarat Valentin Mircea, vicepresedintele

Consiliului Concurentei, in cadrul conferintei Wind Power Romania.

Potrivit acestuia energia este un domeniu in care investitiile se fac pe termen lung, iar investitorii au nevoie de stabilitate si predictibilitate. “Romania are o strategie energetica, dar care se tot schimba. Este o lipsa de incredere fata de stabilitatea strategiei energetice din partea mediului de afaceri”, am ai declarat vicepresedintele Consiliului Concurentei.

Productia de energie electrica din surse regenerabila este sprijinita prin sistemul de certificate verzi. Acestea se acorda pentru electricitatea produsa in hidrocentrale cu o putere instalata de pana la 10 MW, centrale eoliene, fotovoltaice, in unitati pe biomasa, biogaz, biolichide.

Potrivit Autoritatii Nationale pentru Reglementare in domeniul Energie in 2012 vor fi emise peste 5,5 milioane de certificate verzi si a caror valoare depaseste 300 milioane de lei.

Desi pretul unui certificat este cuprins intre 27 si 55 de euro, el se tranzactioneaza la valoarea maxima deoarece oferta este inferioara cererii.

Sursa: www.green-report.ro