Volei pe nisip în prag de vară cu Environ şi Bucureşti FM. În vederea creşterii notorietăţii în rândul publicului tânăr, Asociaţia Environ va participa în perioada 18 – 20 mai la „Trofeul Bucureşti Fmavi 2012” în calitate de partener.

Evenimentul este organizat de Bucureşti FM şi Asociaţia Sportivă Mavi Bucureşti şi propune studenţilor din toate Universităţile Bucureştene trei zile de volei pe nisip, muzică şi divertisment.

Aflat la cea de-a doua editie, campionatul de volei pe nisip care va avea loc în Complexul Studenţesc Tei propune anul acesta două categorii de competiţii, respectiv volei de fete şi volei masculin. Prin participarea la acest eveniment în calitate de sponsor, Asociatia Environ doreste ca sa fie aproape de publicul tânăr şi sa îi sustina hobby-urile si pasiunile. La momentul începerii campionatului, în competiţie erau înscrise 15 echipe de fete şi 24 echipe de băieţi.

Urăm succes tuturor participanţilor şi aşteptăm pe tot parcursul weekendului sa antrenam cât mai mulţi tineri in concursurile organizate la malul lacului şi tombolele cu premii!

Traim si consumam resursele ca si cum am mai avea o planeta la dispozitie. Speciile tropicale traversează un declin alarmant, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului, pădurile dispar şi tot mai multe ţări

alunecă spre o criză de apă. Acestea sunt principalele mesaje pe care le transmite ultima ediție a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), cel mai important studiu ce prezintă starea de sănătate a planetei, lansat astăzi de WWF. Lansarea din România a avut loc la Muzeul de Ştiinţe Naturale Grigore Antipa şi s-a bucurat de prezenţa Primului Ministru al României, Victor Ponta, a Ministrului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb şi a ambasadorului WWF, Bogdan Olteanu. La nivel global, raportul a fost lansat de pe Agenţia Spaţială Internaţională, de către astronautul şi ambasadorul WWF André Kuipers.

`Deşi cifrele din raport sunt negative, WWF nu publică acest raport ca să alarmeze populaţia sau autorităţile, ci mai degrabă ca să dăm o evaluare obiectivă şi serioasă a situaţiei în care ne aflăm. Scopul raportului este generarea unui dialog cu autorităţi, companii şi oameni, ca să putem identifica căile prin care putem transforma indicatorii negativi şi genera soluţii viabile pentru 7 miliarde de oameni. Problemele nu sunt doar globale, iar România are multe de făcut, mai ales în domeniul pădurilor şi al apelor, însă faptul că azi am reuşit să stăm cu reprezentanţii de la cel mai înalt nivel de la Guvern şi de la BNR, înseamnă că există şanse de a construi un dialog real. Un Cod Silvic modern, protejarea pădurilor virgine sau o politică coerentă pe ape, sunt doar câţiva paşi de care avem urgentă nevoie, iar întâlnirea de azi ne dă speranţe că, în sfârşit, în România am început să vedem perspectivele de dezvoltare nu numai pe termen imediat, ci şi pe termen mediu şi lung`, a declarat Magor Csibi, director WWF România.

`Din partea mea veţi avea un aliat pentru a rezolva problemele de mediu din România. Prin acţiuni mici şi încăpăţânate avem şansa de a salva bucăţica noastră de planetă. Aştept de la ONG-uri propuneri concrete privind principalele probleme, începând cu Codul Silvic şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării`, a declarat Primul Ministru Victor Ponta.

Realizat în colaborare cu Societatea Zoologică Londoneză şi Reţeaua Globală pentru Amprenta Ecologică, raportul a fost publicat pentru prima oară în 1998 şi apoi reluat o dată la doi ani. Raportul Planeta Vie este construit pe baza a doi indicatori: Indexul Planeta Vie, care reflectă starea de sănătate a ecosistemelor, și Amprenta ecologică, un indicator care prezintă dimensiunea presiunii umane asupra resurselor naturale.

Pentru ediția 2010, starea biodiversității a fost cercetată prin monitorizarea a peste 9000 de populații animale, aparținând unui număr de 2688 de specii. Rezultatele dezvăluie o tendință alarmantă: Indexul Planeta Vie a scăzut cu 30%, în comparație cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au înregistrat un declin de 60%, în ultimii 40 de ani. O veste bună vine, totuși, din zona speciilor temperate, care se bucură de un trend ascendent în ultimii ani, în mare parte datorită eforturilor de conservare.

Amprenta ecologică sau câte planete „consumăm”

Conform Raportului Planeta Vie 2012, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Înseamnă că Pământul are nevoie de un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an (Nota1).

Dacă cererile vor crește în același ritm ca și până acum, până în 2025 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!

Totuși, nu toți locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În țările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Quatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Belgia, Australia, Canada, Olanda şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform ediţiei 2012.

La polul opus se află țările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și consumul se situează mult sub nivelul din țările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, țările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Teritoriul Palestinian Ocupat, Timor-Leste, Afghanistan, Haiti, Enitrea, Bangladesh, Rwanda, Pakistan, Republica Democratică Congo, Nepal.

`Avem nevoie de o dezvoltare a societăţii bazată pe: creştere, sustenabilitate şi incluziune. Raportul Planeta Vie arată premizele unei dezvoltări sustenabile`, a declarat Bogdan Olteanu, ambasador WWF.

Amprenta asupra apei

Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai gravă. Cel puţin 2.7 miliarde de oameni trăiesc în zone care se confruntă cu secetă accentuată minim o lună pe an. Conform previziunilor Națiunilor Unite, până în 2025, aproximativ 2/3 din populația lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat. De asemenea, oceanele planetei sunt grav afectate de poluare şi supraexploatare. Pescuitul în oceane a crescut de 5 ori în ultimele 6 decenii, de la 19 milioane de tone în 1950, la 87 de milioane de tone în 2005.

Câte planete „consumă” România?

România are o amprentă ecologică medie de 2.84 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.84 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă (Nota 1). Deși impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul țărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

`Ministerul Mediului şi Pădurilor are în vedere soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă apele şi pădurile. Codul Silvic va fi analizat şi modificat, astfel încât să răspundă nevoilor cetăţenilor. Referitor la problema legată de apă, vom analiza studiul care analizează potenţialul de reconstrucţie ecologică a Luncii Dunării, realizat de Minister în urmă cu câţiva ani.` a declarat Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Dezvoltarea haotică– de la extracția resurselor, transport nesustenabil, conversia spațiilor verzi în spații destinate construirii, defrişările efectuate pentru a face loc construcţiilor, până la construcțiile ilegale din ariile protejate – reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a țării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.

În ceea ce privește amprenta asupra apei, vorbim, în momentul de faţă, de o criză moderată de apă, tot mai prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor, dar şi a lucrărilor de reconstrucţie ecologică in Lunca Dunării, care ar putea salva sudul ţării noastre de la fenomenul de deşertificare.

Ne putem reduce „datoria”?

Provocarea pe care o lansează raportul este: cum va putea planeta să asigure hrană, apă şi energie pentru 10 miliarde de locuitori (proiecţia ONU pentru 2050), păstrându-şi, în acelaşi timp, biodiversitatea şi ecosistemele?

WWF propune modelul One Planet (O singură planetă), o perspectivă bazată pe gestionarea, stăpânirea şi împărţirea resurselor naturale în limitele ecologice ale Pământului. Modelul se bazează pe principiul `alegeri mai bune`, aplicat la toate nivelurile, de la cel individual, la cel politic şi economic. Soluţia WWF la problemele ridicate în raport constă într-un set de 16 acţiuni prioritare, a căror implementare va genera o schimbare majoră şi care se referă la: redirecţionarea fluxurilor financiare, cu mai multe fonduri investite în beneficiul naturii, conservarea capitalului natural, produse mai sustenabile, consum mai cumpătat şi guvernarea echitabilă a resurselor naturale.

WWF aminteşte că este necesar să se investească în capitalul natural : extinderea suprafețelor de arii protejate, conservarea și regenerarea pădurilor, un management corespunzător al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucția zonelor umede. Alături de aceste investiții directe, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe investiția în biocapacitate – introducerea, la scară largă, a unor practici agricole sustenabile, dar și activități de producție care mențin un echilibru între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung, așa cum este schema de certificare FSC (Forest Stewardship Council).

Note pentru editori :

1. Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafață de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor. Pǎmântul are în jur de 13,6 miliarde de hectare de teren şi apă, capabile a ne furniza resurse şi de a absorbi emisiile de carbon şi alte noxe. Cum populaţia globului ajunge la 7 miliarde de locuitori, numai 1.8 hectare revin fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor de hrană, energie, apă etc.

2. Mesajul lui André Kuipers, astronaut şi ambasador WWF, transmis de pe Staţia Spaţială Internaţională cu prilejul lansării Raportului Planeta Vie, este disponibil la: http://www.youtube.com/watch?v=5_urelnADjI\

Sursa: www.wwf.ro

Stagnare in electroIT: Vezi cum au evoluat vanzarile de laptopuri in primul trimestru. Primul trimestru a adus o scadere usoara, de 1%, a pietei bunurilor de folosinta indelungata, fata de acelasi trimestru al lui 2011. Exceptand piata IT,

T1 2012 a fost un prim trimestru mai slab pentru toate sectoarele monitorizate de GfK TEMAX in Romania.

Cel mai mare sector, IT, a fost singurul care a inregistrat o usoara crestere (3,2%) fata de T1 2011. Sectorul electronicelor a fost relativ stabil – cu 0,2%. Si pietele foto si electrocasnice mici s-au apropiat de performanta din 2011 cu rate de crestere negative de -1% si -1,3%. In schimb, electrocasnicele mari, echipamentele de birou si telecom au dat semne mai putin incurajatoare in T1 2012.

IT: Laptopurile si tabletele raman vedetele sectorului si la inceput de an

In primul trimestru al lui 2012 piata de IT a ramas pe un trend crescator fata de aceeasi perioada a anului trecut. Inregistrand o valoare de 101 milioane euro, totalul vanzarilor din sectorul IT a fost cu 3,2% peste cel din T1 2011. Categoriile de produse care au mentinut sectorul pe crestere au fost laptopurile si tabletele.

Vanzarile de tablete au reusit sa creasca considerabil in decursul ultimelor trimestre, datorita avantajelor oferite de acestea: sunt compacte, usor de transportat, iar autonomia bateriei este ridicata. Astfel, tabletele au reusit sa demonstreze ca pot fi mai mult decat un produs auxiliar, devenind foarte utile pentru consumatori, oferindu-le foarte usor accesul la internet si putand fi personalizate cu ajutorul aplicatiilor mobile.

Electronicele: sector in stagnare

In acest prim trimestru, piata de electronice a stagnat. Vanzarile totale au ajuns la 62 milioane euro. Acest rezultat este destul de diferit de startul puternic din T1 2011, dar conditiile meteo nefavorabile au influentat comportamentului consumatorului.

In cadrul sectorului de electronice s-au inregistrat rate de scadere de doua cifre pentru mai toate categoriile, cu exceptia televizoarelor, a consolelor video si a sistemelor audio.

Televizoarele au crescut cu 7%, dar performanta vanzarilor a fost asociata cu o eroziune de pret de aproape 15%. Sistemele audio, un segment unde 7 vanzari din 10 sunt facute de sisteme home cinema, au inregistrat o rata de scadere de aproape 7%, chiar daca pretul acestor produse a crescut cu 7%. Astfel, cresterea vanzarilor de dispozitive Blu-Ray a fost principala cauza a aprecierii pretului. In cadrul categoriei home cinema, sistemele 5.1 au fost cele preferate.

Foto: Un trimestru slab pentru ramele foto digitale

Piata foto a atins o valoare totala de 9 milioane euro in T1 2012, o performanta cu 1% mai slaba decat in T1 2011. In termeni de unitati vandute, segmentul compactelor a crescut usor, insa nu a generat valoare adaugata pe piata. Acest lucru s-a datorat eroziunii de pret, dar si ofertelor speciale. Segmentul lentilelor interschimbabile isi continua evolutia pozitiva, dar cresterea nu a reusit sa determine si o crestere a intregii piete de camere digitale.

Chiar daca in cadrul segmentului de compacte mai mult de doua treimi din dispozitivele vandute costa sub 100 euro, in termeni de caracteristici acestea se indreapta catre factori mai mari de zoom. 4x<5x este noul standard. Interesant este ca si compactele high end au avut o dinamica pozitiva. Vestea cu adevarat proasta pentru piata foto se refera la evolutia slaba a ramelor foto digitale care au inregistrat scaderi de aproximativ 32%.

Electrocasnice mici: Un trimestru al contrastelor

Primul trimestru al anului a adus o usoara scadere de 1,3%, piata fiind cu 0,3 milioane euro sub cea din acelasi trimestru al anului trecut. Aparatele pentru prepararea bauturilor calde, o categorie premium in cadrul electrocasnicelor mici inca stralucesc datorita ascensiuni espressoarelor full automate si a modelelor pe baza de capsule. Produsele nou lansate, publicitatea si promotiile in magazine au condus la povestea de succes.

Pe langa aparatele pentru prepararea bauturilor calde si alte subsegmente mai scumpe precum aspiratoarele fara sac, cele mixte cu/fara sac si sistemele de calcat au inregistrat rate de crestere pozitive, aducand stabilitate pe pietele aspiratoarelor si a fiarelor de calcat. Segmentul aspiratoarelor fara sac si cu/fara sac creste cu modele care le inlocuiesc pe cele cu sac.

Pe de alta parte, segmentele din categoria ingrijire personala precum aparatele de ras si placile pentru par sunt pe o panta descendenta. De asemenea, masinile de facut paine au inregistrat o rata de scadere de doua cifre in T1 2012 fata de acelasi trimestru din 2011.

Electrocasnice mari: Un prim trimestru cu provocari

Sectorul electrocasnicelor mari a inregistrat o valoare totala de 57 milioane euro in T1 2012. Totusi, aceasta valoarea a insemnat o scadere de 4% fata de T1 2011. Acest prim trimestru al anului a adus evolutii diferite in cadrul sectorului, categorii precum frigiderele au scazut cu peste 10%, in timp ce altele, precum masinile de spalat vase, au crescut cu aproape 14%.

In T1 2012 consumatorii puteau cumpara un frigider la pretul mediu de 290 EUR, cu 6% mai putin decat in T1 2011. Cu toate acestea, scaderea de pret nu a adus si o crestere in ceea ce priveste cererea consumatorilor, din contra, piata frigiderelor suferind cel mai mult in cadrul sectorului electrocasnicelor mari. Scaderea puternica a segmentului masinilor de spalat rufe cu incarcare verticala (-19%), cumulata cu cresterea segmentului de semiautomate, a dus la o scadere a valorii pietei de masini de spalat rufe de 4% in T1 2012 fata de T1 2011.

Trendul inceput in trimestrul anterior continua: pietele mici si in curs de dezvoltare – cuptoare, plite, masini de spalat vase si uscatoare – cresc. Aceste categorii au reusit sa mentina rate de crestere pozitive, in ciuda scaderi pretului mediu cu 6 pana la 10%.

Avand in vedere contextul economic actual, dar si faptul ca alte sectoare monitorizate de Temax au inregistrat evolutii mai bune, se poate spune ca sectorul electrocasnicelor mari se afla intr-o perioada a provocarilor.

Piata de imprimante şi multifunctionale: Multifunctionalele laser raman cel mai de interes segment

Piata de imprimante şi multifunctionale revine in primul trimestru al anului 2012 la un trend usor negativ. Comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior, piata a inregistrat din punct de vedere valoric o usoara scadere de peste 5%, ajungand in primele trei luni ale anului 2012 la o valoare de 7 milioane euro. In continuare, interesul consumatorilor (atat al celor casnici cat si al celor business-to-business) este indreptat catre echipamentele multifunctionale. Scaderea in valoare a sectorului a fost generata de scaderea imprimantelor cu o singura functie, in special cele cu tehnologie inkjet. Imbucurator este faptul ca produsele ce inglobeaza tehnologii superioare si care ofera multifunctionalitate sunt in continuare de mare interes pentru consumatori.

Telecom: Smartphone-urile echilibreaza tendintele din sectorul Telecom

Valoarea totala a pietei de telefoane mobile şi smartphone-uri a scazut cu aproape 7% in primul trimestru al lui 2012 comparativ cu aceeaşi perioada a lui 2011, insumand 38 milioane de euro. Conditiile meteorologice inregistrate la inceputul anului au influentat scaderea usoara din trimestrul intai al lui 2012 fata de trimestrul intai al lui 2011. Sfarsitul lunii ianuarie si luna februarie au fost marcate de temperaturi foarte scazute. Iarna grea i-a determinat pe consumatori sa isi amane achizitiile. Efectele negative s-au resimtit si la inceputul lunii martie 2012.

Pe de alta parte, scaderea in valoare a pietei de telefoane mobile si smartphone-uri a reprezentat si o consecinta a faptului ca segmentul de telefoane mobile clasice scade tot mai mult. Telefoanele smartphones castiga tot mai mult teren atat in unitati, dar mai ales in valoare, insa deocamdata nu se acopera scaderea determinata de telefoanele mobile simple. Acest lucru arata ca pe piata din Romania mai este loc pentru telefoanele cu caracteristici superioare de tipul smartphones.

Sursa: www.wall-street.ro

Ministrul Mediului susţine campania Let’s Do It, Romania. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a participat sâmbătă, 12 mai 2012, în comuna Buturugeni, judeţul Giurgiu, la campania naţională de curăţenie “Let’s Do It, Romania!” unde,

împreună cu o echipă de aproximativ 150 de voluntari, a ajutat la ecologizarea zonei.

Cu acest prilej, Rovana Plumb a apreciat creşterea interesului cetăţenilor faţă de campania Let’s Do It, Romania!, aflată anul acesta la a treia ediţie. „Am urmărit cu atenţie desfăşurarea campaniei de la începutul acesteia, în 2010, şi până în prezent. Constat că, de la an la an, impactul Let’s Do It, Romania! asupra cetăţenilor este din ce în ce mai mare, însă este importantă implicarea tuturor actorilor care se află pe traseul deşeurilor. Astăzi se strâng tone de deşeuri şi sper ca acestea să fie ridicate cât mai repede. Ministerul Mediului şi Pădurilor va susţine ferm astfel de acţiuni iar eu, personal, îi felicit şi le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în campanie”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor.

Totodată, Rovana Plumb a subliniat necesitatea unei implicări mai ferme a autorităţilor locale în acţiunile de ecologizare: “Dacă numărul mare de voluntari participanţi, la nivel naţional, demonstrează o implicare civică tot mai crescută, acest aspect trebuie completat şi cu o iniţiativă mai fermă a autorităţilor locale. Salut atitudinea voluntarilor pentru un mediu curat. Pe viitor, autorităţile trebuie să fie suficient de performante, astfel încât gestionarea deşeurilor să conducă la un impact pozitiv asupra mediului. Însă, în acelaşi timp, îmi doresc să văd tot mai mulţi oameni care să participe, în mod direct, la schimbarea în bine a mediului în care traiesc”.

În ceea ce priveşte implicarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb a declarat că:“În prezent suntem în procedură de consultare a Strategiei Naţionale de Management al Deşeurilor iar aceasta urmează să fie finalizată până la sfârşitul lunii iunie. Totodată, prin intermediul POS Mediu, vom continua investiţiile în acest sector astfel încât până în anul 2020 să reuşim să atingem ţintele de colectare şi reciclare selectivă unde, în ceea ce priveşte deşeurile menajere, trebuie să ajungem de la 1% cât reciclăm în prezent la un procent de 70%”.

Ştefan Buciuc, coordonator asociat în cadrul campaniei “Let’s Do It, Romania!” şi aflat totodată la locul acţiunii, a declarat că : “Noi promovăm un parteneriat neexclusivist între toţi actorii din societatea românească si anume companii, autorităţi şi societatea civilă. De 3 ani am reuşit să demonstrăm că şi în România există noţiunea de continuitate în ceea ce priveşte mediul. Principalul obiectiv al campaniei este acela de a schimba mentalitatea cetăţeanului şi de a-l aduce aproape, de a-l implica activ în realizarea schimbărilor pe care le doreşte în societatea românească. Atât în trecut cât şi astăzi, majoritatea voluntarilor au fost elevi şi studenţi iar în cele două ediţii precedente, din cei 500.000 de participanţi mai mult de jumătate au fost din rândul acestora. Implicând cât mai mulţi tineri suntem convinşi că vom reuşi să schimbăm mentalitatea cetăţeanului român”.

În contextul acestei ample acţiuni de ecologizare, ministrul Mediului şi Pădurilor a anunţat că Agenţia Europeană pentru Mediu a desemnat drept câştigători doi români, într-o competiţie de aplicaţii video pe probleme de mediu. Astfel, Sorin Vestemean a ocupat locul întâi şi Ana-Maria Lemnaru locul al doilea, cei doi urmând să fie premiaţi la Copenhaga pe 5 Iunie, de Ziua Mondială a Mediului. Competiţia a reunit participanţi din 15 state membre ale Uniunii Europene şi un număr de 33 de aplicaţii video. Aplicaţiile pot fi urmărite accesând link-ul: http://www.eea.europa.eu/highlights/winners-announced

Informaţii suplimentare: Partenerul principal al “Let’s Do It, România!”este, pentru al treilea an consecutiv, Ministerul Mediului şi Pădurilor, care a implicat în acest proiect instituţiile din subordonare şi coordonare cu scopul de a veni în sprijinul echipelor de voluntari, la nivel local.

Anul acesta, peste 85 de ţări din întreaga lume organizează o zi de curăţenie generală, în perioada 24 martie-25 septembrie. Tot în data de 12 mai 2012, Ziua de Curăţenie Naţională a fost organizată şi în Bulgaria, Republica Moldova şi Turcia.

Sursa: www.mmediu.ro

De nu trebuie să îţi arunci niciodată laptopul la gunoi. Unul din zece hard disk-uri din laptopuri sau PC-uri, aruncate la gunoi, conţin informaţii personale care pot fi recuperate, conform unui studiu efecutat de britanicii de la NCC Group.

Dintr-un total de 200 de hard disk-uri care au fost achiziţionate la o licitaţie pe Internet, 11% conţineau informaţii personale, 37% conţineau diferite informaţii, 38% nu au fost formatate corespunzător, iar 14% erau defecte.

Pe hard discurile care conţineau informaţii personale britanicii au găsit nu mai puţin de 34.000 de fişiere importante precum copii scanate de paşapoarte, certificate de nastere, chitanţe de la bănci, diferite informaţii bancare, poze de familie şi informaţii medicale.

Graham Clueley, consultant la firma de securitate Sophos, spune că multe dintre hard disk-urile care se vând pe internet provin de la calculatoarele aruncate de companii şi nu este neapărat vina angajatului, ci a celor care ar fi trebuit să şteargă corespunzător informaţiile de pe hard disk.

Pentru a fi siguri ca informaţiile de pe hard disk-ul defectat sau din laptopul stricat nu ajung pe mâna cui nu trebuie, există mai multe programe la care puteţi apela. Unul dintre acestea este DBAN. Programul necesită mult timp pentru a efectua operaţiunile de ştergere, fiind necesar ca hard disk-ul să fie conectat la un PC,  însă este gratuit şi foarte eficient.

Un alt program este Drive eRazer Ultra de la WiebeTech. Cu acest program hard disk-ul poate fi şters fără ca el să fie legat la un PC, iar operaţiunea durează câteva ore.

Sursa: www.capital.ro

35 de milioane de euro pentru proiecte de ecoinovare. Comisia Europeană lansează o cerere de oferte, în valoare de 34,8 milioane de euro, pentru proiecte de ecoinovare. Întreprinderile și antreprenorii din întreaga Europă pot depune cereri

de finanțare având ca scop să favorizeze aducerea pe piață a unor proiecte de mediu inovatoare.

Cererea de oferte este deschisă produselor, tehnicilor, serviciilor și proceselor ecoinovatoare care au scopul de a preveni sau de a reduce impactul asupra mediului sau care contribuie la utilizarea optimă a resurselor. Cererea de candidaturi este deschisă până la 6 septembrie 2012, aproximativ 50 de proiecte urmând să fie selectate pentru finanțare.

Janez Potočnik, Comisarul european pentru mediu, a declarat: „În ultimii patru ani, componenta de ecoinovare a CIP a ajutat peste o sută de produse ecologice inovatoare să ajungă pe piață. Programul arată modul în care întreprinderile pot contribui la dezvoltarea în mod durabil, din punctul de vedere al mediului, a economiilor noastre, atunci când beneficiază de un sprijin adecvat. Aș încuraja în mod deosebit IMM-urile să depună cereri de finanțare, întrucât ele joacă un rol esențial în impulsionarea economiei UE iar anul trecut au reprezentat mai mult de 65 % din cereri.”

Cererea de oferte de anul acesta cuprinde cinci domenii prioritare:

• reciclarea materialelor
• apa
• materialele de construcții durabile
• afacerile ecologice
• sectorul alimentelor și băuturilor

Cererea se adresează în special IMM-urilor care au dezvoltat un produs, proces sau serviciu ecologic inovator care nu reușește să se poziționeze pe piață. Cererea oferă cofinanțare pentru acoperirea a maximum 50 % din costul proiectului și se preconizează că va putea sprijini aproximativ 50 de proiecte noi în acest an.

Acum urmează să fie lansate aproximativ 50 de proiecte din cadrul cererii de anul trecut și peste 140 de proiecte sunt deja în curs de desfășurare. Printre proiectele actuale se numără, de exemplu, transformarea în plăci de ceramică a aparatelor TV uzate, noi mecanisme de sortare a deșeurilor, ambalaje ecologice inovatoare pentru lapte și o nouă tehnică de reciclare a materialelor textile.

Ecoinovarea este finanțată prin Programul pentru competitivitate și inovare (CIP) și dispune de un buget de aproximativ 200 milioane de euro pentru perioada 2008 2013. Aceasta sprijină produsele demonstrate din punct de vedere tehnologic care ajută la o mai bună utilizare a resurselor naturale ale Europei.

Sursa: www.capital.ro

Pe 9 mai se sărbătoreşte Ziua Europei. În fiecare an, la 9 mai, în toată Europa se desfăşoară acţiuni şi festivităţi menite să aducă instituţiile UE mai aproape de cetăţeni şi să consolideze legăturile dintre naţiunile care fac parte din Uniune.

Ideile care au dus la înfiinţarea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dată la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. Această zi este acum celebrată ca fiind un moment cheie în crearea UE.

La 9 mai, de Ziua Europei, se aniversează declaraţia Schuman. Într-un discurs ţinut la Paris, în 1950, Robert Schuman (ministrul francez al Afacerilor Externe) a propus o nouă formă de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei.

Era vorba despre o instituţie europeană supranaţională, care să gestioneze producţia comună de cărbune şi oţel. Tratatul prin care a fost creată această entitate a fost semnat un an mai târziu şi a intrat în vigoare în iulie 1952.

Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. În cadrul summitului UE de la Milano, din 1985, s-a hotărât ca data de 9 mai să devină „Ziua Europei”.

Sursa: http://europa.eu

Gropile de gunoi şi infrastructura de colectare, principalele probleme în România. Firmele de salubritate se descurcă, dar infrastructura le taie avântul. Sectorul privat face investiţii în containere şi maşini. Statul nu îşi poate gestiona

fondurile europene pe mediu

Hibele sistemului de salubritate din România nu ţin numai de o zonă, ci se întind pe mai multe; de la sortarea necorespunzătoare la infrastructură, la proiectele de mediu inexistente. Transportatorii de deşeuri le resimt şi ei, chiar dacă unii se află încă în faza de negare.

Dacă în urmă cu cinci-şase ani lipseau iniţiativele şi campaniile pentru un mediu mai curat, acum natura se bucură de mai multă atenţie din partea populaţiei şi a companiilor de colectare şi reciclare a deşeurilor. Reglementările impuse de Comisia Europeană au avut cât de cât un rol în structurarea activităţilor de salubrizare, însă problema noastră principală o reprezintă targeturile de valorificare prin reciclare, care până acum nu au fost respectate. Până în anul 2013, România trebuie să prelucreze minimum 55% din deşeuri, iar realitatea nu este deloc îmbucurătoare. Studiile arată că noi nu reciclăm nici măcar 1% din deşeuri, chiar dacă cifrele oficiale declară un procent de 5%. Problemele există, chiar dacă sunt puţini aceia care admit acest fapt. Mai mult, din cele peste 16.000 de localităţi din România, doar 700 au contract cu un operator de salubritate.

Colectarea şi infrastructura – principalele probleme

La o primă vedere, zona de transport a deşeurilor stă bine, iar problemele cu care se confruntă unele firme de salubritate nu par a pune beţe în roţile activităţii. Indiferent de profilul exact al companiei, problemele întâlnite sunt, în linii mari, aceleaşi: infrastructura şi nerespectarea criteriilor de colectare selectivă. La nivel micro însă, fiecare firmă are propriile probleme; unele ţin de taxele de colectare, altele de neputinţa de reciclare a unui anumit tip de deşeuri sau chiar probleme pe partea de închiriere a maşinilor de mare tonaj. “Problema principală a unui astfel de transport o reprezintă oamenii. Părerea mea este că încă lipseşte educaţia în acest sens. Nu se colectează selectiv şi nici nu sunt comenzi prea mari pentru deşeurile electrice. O altă problemă, din punctul meu de vedere, o reprezintă punctele de colectare, care cer taxe prea mari, fără să ţină cont de faptul că unele deşeuri sunt greu de valorificat”, a declarat Cristian Boşneag, administratorul firmei Union Dynamic, care se ocupă de colectarea deşeurilor electrice din Bucureşti, Dâmboviţa, Ilfov, Argeş, Vâlcea, Braşov şi vecinătăţi. “Un lucru care mi se pare cel puţin ciudat este că unele instituţii ne cer bani la ridicarea deşeurilor. Noi oricum ne deplasăm cu maşina, le transportăm, iar ei ne cer bani ca să le ridicăm”, completează Cristian Boşneag.

Dacă particularizăm, firmele de reciclare sau colectare a unui anumit tip de deşeuri sunt cele care au cele mai mari probleme cu nerespectarea colectării selective. Nu numai că unele dintre ele sunt nevoite să resorteze ceea ce colectează, dar, după cum o demonstrează şi studiile întocmite de organizaţiile şi asociaţiile verzi, o mare parte din deşeurile care ar putea fi reciclate ajung la gropile de gunoi. Deşi există o multitudine de campanii care încurajează reciclarea, mai ales pe partea de deşeuri electronice, sau tot felul de programe de buyback, undeva se produce un declic, iar lucrurile nu funcţionează. Dacă nici sistemul de recompense nu funcţionează, e greu de spus care ar fi soluţia.

Pe partea de reciclare şi colectare se confruntă cu probleme şi compania A.S.A, care are sediul în Arad: “Lumea nu e obişnuită să sorteze. Din experienţa noastră, doar în companiile multinaţionale se pune mare accent pe valorificare; acolo chiar nu sunt probleme. Cred că ar trebui să se facă şi mai multe campanii de familiarizare a populaţiei cu zona aceasta. În Arad, spre exemplu, nici nu sunt puse destule recipiente de colectare selectivă pe străzi”, a declarat Nicolae Lung, specialist pe partea de logistică la compania A.S.A. S-ar putea ca, la o primă vedere, să pară că unele firme au mai multe probleme decât altele. Dar asta nu ţine nici de zona şi nici de modul în care acestea îşi desfăşoară activitatea, ci de măsura în care oamenii sunt dispuşi să recunoască existenţa lor.

Trecând peste dificultăţile pe care le aduce populaţia, operatorii de salubritate întâlnesc aceeaşi problemă, comună transportatorilor din toate ariile de activitate: infrastructura. Lucrurile se înrăutăţesc pe timp de iarnă, când deszăpezirile se fac numai pe arterele principale, blocând complet accesul autospecialelor. “Noi lucrăm cu autospeciale de mare tonaj. E uşor de închipuit ce se întâmplă când una dintre ele rămâne împotmolită pentru că drumurile nu sunt curăţate sau pavate”, argumentează Nicolae Lung. Iar starea drumurilor nu ţine de anumite zone ale ţării. Transportatorii de pretutindeni semnalează aceeaşi problemă a stării proaste a drumurilor.

Camioane pentru unii, containere pentru alţii

La capitolul investiţii, lucrurile stau puţin diferit. Achiziţiile se fac în funcţie de priorităţile firmei, de profilul acesteia şi de tipul deşeurilor pe care le colectează. În timp ce unele companii vor să-şi extindă parcul auto, altele investesc pe partea de logistică – containere sau spaţii de depozitare. “Pentru noi sunt foarte importante containerele. Ele sunt prioritatea şi tot ele reprezintă şi cea mai mare parte a investiţiilor”, afirmă Alexandru Dincă, director general Eco Lifestyle. “Noi lucrăm doar în Bucureşti, iar pentru noi contează transportul, dar în sensul în care miza o reprezintă materialul pe care îl transportăm. Spre exemplu, rata de transport la lemn este mică, dar pe noi ne interesează materialul în sine”, adaugă Dincă.

Pe de altă parte, unii spun că utilajele nu sunt niciodată de ajuns şi că întotdeauna este nevoie de noi camioane, dar asta depinde foarte mult de dimensiunea firmei şi de ariile pe care aceasta le acoperă. În general, un parc auto de vehicule de colectare a deşeurilor este înnoit cam o dată la cinci ani, dar depinde şi de nevoile operatorilor. “Dintre utilajele noastre, 68 sunt achiziţionate după anul 2007 şi sunt conforme normelor de poluare Euro 3, Euro 4 şi Euro 5. Colectarea deşeurilor municipale se face cu utilaje separate pentru deşeurile menajere – fracţia umedă – şi pentru cele reciclabile – fracţia uscată”, a afirmat Livian Hotico, PR-ul companiei Retim.

Achiziţiile pe care le face o firmă de salubritate mai sunt strâns legate şi de evoluţia proiectelor de mediu, mai exact de înfiinţarea depozitelor de deşeuri. De curând, product managerul reprezentanţei mărcii Faun din România, Marius Aldea, a declarat că anul trecut s-au vândut doar 100 de vehicule de colectare a deşeurilor. În ciuda acestei cifre, firmele de salubritate se declară dornice de noi achiziţii. Unele chiar le fac, pentru că au propriile spaţii de depozitare. “Utilajele noastre sunt Euro 4 şi Euro 5, majoritatea din anii 2008 – 2010, iar durata lor de viaţă este de aproximativ 8 ani. Anul acesta investiţiile companiei se îndreaptă spre mai multe zone, dar accentul cade pe reciclare şi înnoirea treptată a parcului auto”, a declarat Cristian Lazăr, directorul de marketing al firmei Urban SA.

În timp ce unele oraşe stau chiar bine la capitolul colectare şi selectare, altele nu beneficiază nici măcar de containere pentru selectarea deşeurilor. Mai mult decât atât, anul trecut s-au întocmit studii care arătau că numai jumătate din populaţia ţării beneficiază de servicii de salubritate.

“Societatea noastră investeşte continuu, în special în utilaje noi de colectare şi de salubrizare stradală. De asemenea, în anul 2010 am investit 5,5 milioane de euro într-o staţie de sortare, parte dintr-un plan de gestionare a deşeurilor. Ideea ar fi ca Timişoara să fie primul oraş din România unde aproximativ 90% dintre deşeurile municipale să fie valorificate sau reciclate”, ne-a spus Livian Hotico.

Gropile de gunoi – veriga slabă

Un alt capitol la care România nu stă tocmai bine sunt gropile de gunoi, care sunt neconforme cu standardele Uniunii Europene sau chiar ilegale. Ministerul Mediului a demarat proiecte de gestionare a deşeurilor în judeţele din ţară, dar ţinând cont de faptul că multe autorităţi locale nu au ajuns la un acord privind depozitul ecologic, foarte puţine oraşe vor semna contractele.

Companiile private însă par să se afle într-o situaţie mai bună la capitolul depozitare, multe beneficiind de propriile gropi de gunoi sau zone de colectare. “Avem depozitul nostru propriu, în care regrupăm deşeurile care nu sunt deja sortate corespunzător. Apoi le stocăm şi le pregătim pentru livrare spre valorificare. Noi ne ocupăm şi de serviciile de reciclare pentru masele plastice şi lemn, iar pentru restul deşeurilor colaborăm cu alte companii”, a explicat Alexandru Dincă, de la Eco Lifestyle.

“În cele mai multe cazuri, negocierile la gropile de gunoi se fac între două companii private, dar există şi situaţii în care operatorul sau autoritatea locală le gestionează”, a completat Cristian Lazăr.

În alte zone ale ţării se ţin licitaţii pentru administrarea gropilor de gunoi. “Tarifele pentru depozitare se stabilesc prin licitaţie şi se actualizează cu rata inflaţiei, după aprobarea consiliilor locale. Noi, spre exemplu, nu avem depozite proprii, ci unele pe care le administrăm”, a declarat Livian Hotico, de la Retim.

Dacă firmele particulare de salubritate nu par să se confrunte cu probleme insurmontabile, România are însă o situaţie murdară pe care nu poate cere să o rezolve sectorul privat, pe banii lui. Recent, demisionarul ministru al Mediului reîncepuse turul de forţă printre reprezentanţii autorităţilor locale în care, fie cu vorba bună, fie cu ameninţarea amenzilor usturătoare, încerca să îi determine să îşi respecte obligaţiile de mediu şi salubritate sau să deblocheze proiectele europene prin care s-au contractat fonduri şi s-au blocat, pe licitaţii discutabile, la capitolul alegerii firmei de salubritate. În plin an electoral, vom continua să consemnăm declaraţii şi intenţii. Faptele se amână pentru anul viitor, deşi nu ar trebui să ne mai permitem luxul de a amana problema deseurilor.

Sursa: www.curierulnational.ro

Ce şi cum cumpără românii de pe internet. Românii alocă mai mulți bani pentru cumpărăturile online, tranzacțiile de peste 400 de lei (fără TVA) fiind în creștere continuă de la începutul anului, conform unui raport 2Parale – cea mai mare

reţea de afiliere din România.

Potrivit raportului realizat pe activitatea 2Parale din primul trimestru din 2012, românii cheltuiesc mai mulţi bani la o singură tranzacţie online. Proporția comenzilor care depășesc valoarea de 400 de lei a crescut cu 15% comparativ cu situația de anul trecut. Pe de altă parte, s-a diminuat numărul tranzacțiilor mai mici de 100 de lei (fără TVA), excluzându-le pe cele efectuate pe site-urile de reduceri colective. Dacă în primul trimestru din 2011 aproape două treimi dintre comenzile online nu depăşeau valoarea  de 100 de lei (fără TVA), anul acesta doar 47% dintre cumpărături sunt mai mici de 100 de lei.

Valoarea medie a unei comenzi a crescut cu circa 15% faţă de anul trecut, până la 240 de lei (fără TVA), dacă nu ţinem cont de tranzacţiile rulate pe site-urile de reduceri colective.

Cele mai mari cheltuieli online s-au realizat în luna martie, care a contabilizat vânzări de peste 1,8 milioane de lei (fără TVA) numai prin 2Parale. În această luna, pentru segmentul IT&C, de exemplu, bugetul pentru o singură comandă a crescut la o medie de 710 lei.

Martie a fost cea mai prolifică lună și pentru afiliații din 2Parale, care au totalizat câștiguri de peste 145.000 de lei (fără TVA). Vârful a fost un comision de 814 lei obținut dintr-o singură vânzare pe segmentul IT&C. În total, primul trimestru din 2012 a adus afiliaţilor comisioane de circa 405.000 de lei (fără TVA).

Miercuri şi joi se cumăpără cele mai multe produse

Fashion și IT&C continuă să fie cele mai atractive categorii de produse pentru cumpărătorii online, în 2Parale. Cea mai semnificativă ascensiune o au însă produsele electronice și cărțile, categorii care suscită din ce în ce mai mult interes în comerțul online din România.

Cele mai multe produse online se achiziționează în zilele de miercuri și joi, cu mici variații în funcție de categoria articolelor. Dacă anul trecut cel mai mare flux de cumpărături se înregistra după orele prânzului, în cazul multora de la birou, acum se contureaza un nou vârf al vânzărilor, după ora 22.00. Tot mai mulți români plasează comenzile noaptea, de acasă, după o informare prealabilă în timpul zilei.

Sursa: www.capital.ro

Gadgeturi “verzi” pentru fanii eco. Trendul eco cucereste si lumea IT. Companiile tech sunt mai atente cu ceea ce scot pe piata, uitandu-se cu un ochi la profit, dar cu celalalt la sustenabilitate si responsabilitate sociala. Chiar daca evolueaza cu

o viteza ametitoare, tehnologia nu ne-a pus inca in fata posibilitatii de a ne cumpara, fiecare, cate un laptop care sa functioneze cu energie solara. Totusi, lumea IT-ului ne ofera cateva alternative eco la solutiile mai mici, cu preturi accesibile si cu asigurarea ca amprenta de carbon din jurul nostru va suferi o reducere importanta.

Va propunem o trecere in revista a celor mai interesante gadgeturi “verzi”, cu amendamentul ca lista se intregeste pe zi ce trece.

Tastatura Solar K750 de la Logitech

Toata lumea stia ca o tastatura care nu este conectata la un computer sau laptop din care sa-si traga energia, are nevoie de o sursa alternativa. Cea mai intalnita era pana acum clasica baterie. Pentru oamenii cu gandire “verge”, Logitech a scos pe piata tastatura care functioneaza pe baza luminii naturale, pe care o captureaza folosindu-se de doua panouri solare integrate. Cand este incarcata la maximum, tastatura poate functiona cu lejeritate o luna.

Mouse-ul DX-ECO

La o tastatura ecologica, parca ar merge un mouse pe masura. De data acesta, solutia vine din partea celor de la Logitech, sub forma unui mouse care nu are nevoie de baterie pentru a functiona, primul de acest fel din lume, dupa cum spun producatorii.

Cum reuseste? Nu isi ia puterea de la soare, ca tastatura mai sus amintita, ci se incarca printr-un port mini-USB. Este de ajuns sa stea conectat 3 minute la un calculator, pentru a fi functional pe intreaga durata a zilei. In toata viata lui de mouse, poate sa se reincarce de 100.000 de ori, multumita unui condensator din aur. Pentru ca foloseste tehnologia BlueEye, mouse-ul se misca bine pe orice suprafata, de la covor la gresie. Pretul Genius DX-ECO este de 40 de dolari.

Un Kindle solar

Credeati ca cititul la lumanare sau la lampa este de domeniul trecutului? Va oferim sansa de va mai gandi o data. Producatorii de la SolarMio au construit o coperta de Kindle, pornind de la o abordare eco-friendly, dar fara sa faca rabat la functionalitati. Usoara si placuta la design, coperta Solar Kindle protejeaza e-reader-ul, adaugandu-i o noua forma de alimentare, precum si o sursa de lumina. Altfel spus, are un panou solar prin care incarca o baterie de rezerva, de unde Kindle-ul se poate “hrani” trei luni de zile. Pe langa asta, carcasa are o lampa LED pentru pasionatii de citit nocturn, care poate sa stea aprinsa 50 de ore fara intrerupere. Gadgetul poate fi cumparat de pe site-ul oficial cu 50 de dolari.

Water Clock

Fara baterii, fara chimicale, fara electricitate si, in concluzie, fara poluare. Cam asa s-ar putea descrie pe scurt ceasul eco-friendly de la Bedol, care functioneaza 100% pe baza de apa. Este de ajuns sa umpli ceasul, cu a sa forma de mini-rezervor, cu apa de la robinet si, timp de trei luni, poti sta linistit: acesta iti va da ora exacta. Ca sa impiedice resetarea in momentele de “reincarcare”, producatorii au dotat ceasul cu un cip de memorie. Nici pretul nu este iesit din comun de mare: 19 dolari, pe site-ul producatorului. Daca vrei o varianta mai completa, adica posibilitatea de a seta alarma din fiecare dimineata, mai trebuie sa pui 16 dolari.

Hydro Power Calculator

Tot la categorie “device-uri carora le place apa” se numara si calculatorul Hydro Power, produs de Kikkerland. Micul calculator este alimentat de baterii speciale, “copiii” unui inventator japonez. Bateriile cu apa produc aceeasi cantitate de energie ca bateriile normale, doar ca folosesc alta strategie: contin doi electrozi facuti dintr-un aliaj special care atunci cand sunt scufundati in apa produc energie, ca urmare a unei reactii chimice. Bateriile necesita alimentare cu apa o data la 2-3 luni si au o durata de viata de 2 ani. Un calculator eco se vinde cu 16 dolari.

Boxe eco friendly

Setul Green Speaker de la NeoGear este compus din doua boxe micute care sunt, la randul lor, construite din carton gros de 1,8 milimetri. Pot fi indoite, impachetate si puse in rucsac fara prea mare deranj si se pot conecta la orice device cu mufa jack de 3,5 mm, fie el PC, tableta sau player audio/video. Cele doua boxe de carton, cu o putere nominala de 2 W fiecare, pot fi cumparate cu 10 dolari.

Sursa: www.finantistii.ro